Problemele din justiție în viziunea ministrului Cătălin Predoiu

RADIO FRANCE INTERNATIONALE

Realizator: Guvernul şi-a asumat răspunderea pe coduri. Ce urmează?

Reporter: Da, e o întrebare pe care o să i-o adresăm în cele ce urmează domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei. Bună dimineaţa, domnule ministru! Mulţumesc că sunteţi aici la RFI!

Cătălin Predoiu: Bună dimineaţa!

Reporter: Aşadar, guvernul şi-a asumat răspunderea pe Codul Penal şi pe Codul Civil. Încercăm să facem un pas mai departe şi să vedem ce se întâmplă de acum înainte. Ce pot rezolva aceste două documente, în condiţiile în care, ştim cu toţii că, în fine, codurile de procedură nu au fost încă adoptate.

Cătălin Predoiu: Anticipăm faptul că parlamentul va adopta aceste coduri, prin procedura pe care aţi indicat-o. În continuare, va trebui să începem dezbaterile şi pe cele două coduri de procedură. În paralel, Ministerul Justiţiei a iniţiat şi desfăşoară lucrările în cadrul unui grup de lucru pentru evaluarea metodelor de aplicare a acestor acte normative importante, respectiv o evaluare a impactului, pregătirea sistemului judiciar şi, în acelaşi timp, va trebui să iniţiem cât mai urgent lucrările la legile de punere în aplicare a celor patru coduri, aceste legi fiind /…/ foarte importante din punct de vedere tehnic. Specialiştii ştiu la ce mă refer.

Reporter: Dar uitaţi, atât fostul ministru, Tudor Chiuariu, cât şi Asociaţia Magistraţilor susţin că asumarea pe aceste două coduri, Penal şi Civil, este total inutilă, dacă cele două proiecte de proceduri nu sunt şi ele adoptate într-un fel sau altul. Şi aici, v-aş întreba, nu luaţi în calcul şi o eventuală asumare a răspunderii pe cele două coduri de procedură?

Cătălin Predoiu: Aceasta este o chestiune care se va discuta, în prelabil, în coaliţie şi în cadrul guvernului. Rolul Ministerului Justiţiei a fost de a elabora aceste proiecte şi de a le pune la dispoziţia guvernului. Mai departe este şi o decizie politică. Reamintesc, însă, că în ianuarie a acestui an s-a discutat de către toţi factorii din justiţie şi responsabilii din parlament faptul că este necesară adoptarea tuturor celor patru coduri. Modalitatea adoptării rămâne, însă, de stabilit.

Reporter: Vă întrebam asta, domnule ministru, pentru că, ştim cu toţii, procedura parlamentară poate dura la infinit – s-a mai întâmplat. Nu există riscul să se tergiverseze discuţiile pe marginea acestor coduri de procedură şi implicit să nu poată fi aplicate nici cele pe care v-aţi asumat răspunderea ieri?

Cătălin Predoiu: Experienţa cu cele două coduri, Civil şi Penal, arată că parlamentarii pot lucra foarte eficient, atunci când există voinţa politică în acest sens şi aş vrea să subliniez încă o dată buna colaborare care a avut loc în cadrul lucrărilor de la cele două comisii, între specialiştii ministerului, profesorii care au lucrat la elaborarea proiectelor şi membrii comisiilor, mebrii Parlamentului.

Reporter: Uitaţi, sunt păreri împărţite chiar în guvern, domnule Predoiu. Ieri, tot aici la RFI, ministrul Victor Ponta spunea că aceste două coduri, Penal şi Civil, nu sunt instrumente magice care vor aduce deodată procese mai scurte, sentinţe mai clare, sentinţe mai bune şi că mai sunt, că ar mai fi nevoie şi de alte măsuri. Subscrieţi?

Cătălin Predoiu: Codurile sunt un prim pas, dincolo de un punct ireversibil al reformelor în sistemul judiciar. Conţinutul lor normativ este net superior legislaţiei în vigoare şi, pe alocuri, pot să afirm că este /…/ standardele europene în materie. Ele trebuie continuate, însă, şi acompaniate şi cu o serie de alte măsuri care să pregătească sistemul judiciar pentru implementarea lor. Altfel, vor rămâne doar opere legislative deosebite, dar fără aplicabilitate practică. Faptul că ele trebuie acompaniate şi cu alte măsuri, nu le reduce cu nimic din valoare şi nu înseamnă că pasul făcut este inutil. Tocmai că există un şir de operaţiuni, de măsuri politico-administrative şi tehnice, financiare care trebuie implementate, toate pentru punerea în aplicare a acestor coduri.

Reporter: V-aş întreba, domnule ministru, ştiţi cu siguranţă şi ştim cu toţii, de altfel, că acest an este crucial pentru justiţia românească. Se apropie un raport pe justiţie al Comisiei Europene. Neoficial, se pare că acest document a fost amânat. E un semn bun sau dimpotrivă, un semnal negativ?

Cătălin Predoiu: Este o amânare care nu are legătură cu situaţia din ţara noastră – din ceea ce ni s-a comunicat de către oficialii europeni – are legătură cu alegerile din Bulgaria, şi cred că intervalul pe care îl avem, suplimentar, la dispoziţie trebuie folosit cât mai eficient de către noi, toţi cei implicaţi în justiţie, minister, Consiliul Superior al Magistraturii, unităţile de combatere a corupţiei specializate în acest domeniu, pentru a face paşi importanţi în atingerea obiectivelor din cadrul mecanismelor.

Reporter: Şi cu siguranţă aşteptaţi o veste bună şi din parlament, care amână să dea acel mult mediatizat aviz, pentru ca fostul premier PSD Adrian Năstase să fie anchetat. Cum aveţi de gând să-i convingeţi pe parlamentari să dea, totuşi, undă verde?

Cătălin Predoiu: După cum ştiţi, a existat o evoluţie substanţială în poziţia Parlamentului în această chestiune, de la poziţia de anul trecut către recentele dezvoltări din iarna şi primăvara acestui an. Parlamentarii sunt încunoştiinţaţi în legătură cu procedurile din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, şi cred că rămâne ca dânşii să decidă, sper, în sensul în care acest mecanism va fi îndeplinit.

Reporter: În cazul în care acest vot din parlament va fi negativ, deci Adrian Năstase nu va fi,… mă rog, acest dosar nu va primi undă verde din partea parlamentarilor, ce se va întâmpla, cum se va reflecta acest lucru în raportul pe justiţie? Contează mult, nu?

Cătălin Predoiu: Cred că este suficient să ne uităm la rapoartele anterioare, ca să vedem cum se va reflecta acest lucru. Pe de altă parte, trebuie avute în vedere toate obiectivele şi nu trebuie redusă discuţia la un progres sau la un eşec, la adoptarea codurilor sau la eşecul deblocării procedurilor în cadrul anumitor dosare. Per ansamblu, însă, este important ca semnalul dat de toate autorităţile de la Bucureşti să fie limpede, şi anume: continuăm reformele în sistemul judiciar, continuăm eforturile în combarea corupţiei, continuăm eforturile în clarificarea tuturor aspectelor care ridică semne de întrebare privind unii oficiali sau foşti oficiali, nu avem nimic de ascuns, etc. Dacă toate aceste semnale sunt date fără echivoc, atunci poziţia autorităţilor noastre e clară şi raportul o va consemna.

Reporter: Ultima chestiune, vă rog, domnule ministru! V-aţi întâlnit ieri cu omologul austriac. Ce mesaj i-aţi transmis? Înţeleg că aţi discutat, inclusiv despre activitatea Agenţiei de Integritate, despre reforma, despre progresele în domeniul luptei anticorupţie.

Cătălin Predoiu: Noi am trecut în revistă toate obiectivele din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare cu Comisia Europeană. În plus, am discutat de o serie de preocupări comune legate de asigurarea finanţărilor sistemelor judiciare din Europa, în contextul crizei. Efectele crizei încep să se facă simţite şi în alte state membre. Există preocupări la nivelul miniştrilor de justiţie şi anticipez că la viitorul consiliu JAI, care va avea loc în 15-17 iulie la Stockholm, se vor discuta aceste probleme legate de finanţarea sistemelor judiciare şi, probabil, se va evalua o poziţie comună a miniştrilor de justiţie care să exprime preocuparea noastră pentru menţinerea standardelor în justiţie, în toată Europa. Deci, vedeţi că problemele pe care le avem noi sunt comune şi preocupările de asemenea. Ştiu că situaţia instanţelor şi parchetelor noastre nu este deloc sastisfăcătoare sub aspectul finanţării, şi aş vrea să profit de acest prilej, să mulţumesc încă o dată tuturor celor care, în aceste condiţii grele, îşi fac şi continuă să-şi facă datoria, dar îi asigur că există în atenţia guvernului un pachet urgent de măsuri, care să amelioreze situaţia. Chiar acum eu mă afla în drum spre Constanţa, unde voi avea o întâlnire cu procurorii generali de curţi de apel. Una din problemele pe care le vom discuta este legată de asigurarea funcţionării la standarde normale a unităţilor de parchet, chiar şi în aceste condiţii mai dificile.

Reporter: Am înţeles. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa dumneavoastră aici, la RFI, domnule Predoiu!

Print Friendly, PDF & Email