Agerpres
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a acordat, marți, un interviu Agenției Naționale de Presă AGERPRES în care vorbește, între altele, despre problema aderării României la spațiul Schengen și de Mecanismul de Cooperare și Verificare.
AGERPRES: Domnule ministru, s-a discutat mult în ultima perioadă despre amânarea intrării României în Schengen. Care ar fi cauzele acestei amânări, în opinia dumneavoastră?
Cătălin Predoiu: Dacă vorbim de fondul cauzelor, am putea vorbi de un paradox. România a realizat măsurile tehnice necesare pentru aderare. Frontierele noastre sunt securizate. Am investit în dotări tehnice de ultimă generație. În plus, avem o experiență prealabilă importantă în securizarea frontierei de est. Deci, România și-a făcut temele pentru aderarea la Schengen. Proba sunt rapoartele de evaluare tehnică, toate pozitive. Formal, neîntrunirea consensului în Consiliul JAI din februarie 2011, sau neincluderea problemei pe ordinea de zi ar conduce implicit la depășirea termenului martie 2011 pentru aderare.
AGERPRES: Și atunci, de ce se pune problema amânării?
Cătălin Predoiu: Din nou, formal, acest subiect a fost avansat într-o scrisoare a doi miniștri de interne din două state membre cu greutate în Uniunea Europeană. Tehnic, scrisoarea este marcată de ambiguități și inexactități. Politic, scrisoarea exprimă o abordare pe care, după cum știți, România o consideră inacceptabilă.
AGERPRES: Care ar fi argumentele noastre, dincolo de faptul că din punct de vedere tehnic ne-am făcut temele?
Cătălin Predoiu: În primul rând, este greu de acceptat a priori o poziție de ‘disculpare’, câtă vreme am realizat ceea ce era de realizat tehnic și suntem în litera și spiritul tratatelor. Cred că, dimpotrivă, cei care ne pun în cauză poziția, ar trebui să explice mai bine considerentele politice care i-au împins spre o astfel de abordare. Și aici, observ probleme. Pe de o parte, tăcere, pe de alta, explicații care conduc spre subiecte străine Schengen. E ca și cum ai spune: ‘e adevărat că ești bun la matematică, dar la geografie ai o problemă’. Ori, examenul este la matematică. În plus, observăm că, mai nou, adevărata cauză începe să fie percepută și public, dincolo de culisele în care era bineînțeles cunoscută. Păstrându-ne în parabolă, e ca și cum ai spune: ‘e adevărat că ți-ai făcut temele, dar colegul de bancă nu, așa că trebuie să amânăm examenul, pentru că trebuie să îl luați împreună’. Dacă e să spunem lucrurilor pe nume, aceasta este situația. Sigur, în acest caz avem cel puțin o explicație pertinentă dosarului Schengen, deși nu văd de ce nu s-ar concepe într-un interval rezonabil un examen separat.
AGERPRES: Vreți să spuneți că adevărata cauză este faptul că Bulgaria nu este pregătită tehnic, în timp ce România da?
Cătălin Predoiu: Eu observ că rapoartele noastre de evaluare tehnică sunt pozitive. După cum observ faptul că în spațiul public se discută atât de probleme de securizare a graniței Bulgaria — Turcia, cât și a graniței Grecia — Turcia. O fac chiar cele două țări în cauză, Bulgaria și Grecia, prin voci autorizate. Și atunci, apare firesc întrebarea ce legătură au aceste realități tehnice pertinente Schengen cu MCV-ul României pe Justiției? E inacceptabil pentru noi să ignorăm realitățile tehnice pertinente dosarului Schengen prin invocarea unui dosar paralel, dosarul MCV.
AGERPRES: Dar e posibil ca să existe într-adevăr o preocupare reală legată de corupție și Justiție în cele două state membre ale căror miniștri de interne au formulat scrisoarea?
Cătălin Predoiu: Preocupări și politici pe aceste teme sunt în primul rând la noi. Și sunt și rezultate. Fiecare Raport de țară MCV a notat pozitiv politicile României în combaterea corupției. Aprecierea pozitivă a politicilor noastre anticorupție este un alt argument care ne susține poziția. Deci, chiar dacă amestecăm în această discuție MCV, tehnic nu se susține critica.
AGERPRES: S-au mai invocat și ‘probleme la granița de Est’, cu aluzie la politica noastră privind cetățenia și acordarea pașapoartelor.
Cătălin Predoiu: România promovează cu eforturi proprii considerabile valori și standarde europene la granița de este a Uniunii. Spre exemplu, Ministerul Justiției are un program de cooperare și acțiune comună cu Ministerul omolog din Republica Moldova, pentru sprijinirea independenței Justiției, formarea profesională, îmbunătățirea cadrului legislativ. Sprijinim concret un stat pentru a deveni mai consolidat pe valori europene. Cât privește cetățenia, statisticile Eurostat indică limpede că avem o politică rezonabilă, în limitele practicii europene. Cooperarea României cu vecinătatea estică a Uniunii Europene este un câștig pe termen lung pentru toate statele europene.
AGERPRES: Ce urmează din punct de vedere procedural? Unele voci menționează formarea unor comisii tehnice mixte, ca o soluție de ieșire.
Cătălin Predoiu: Ce ar putea să facă aceste comisii tehnice? Să constate ceea ce au constat deja comisiile de evaluare, și anume faptul că România și-a îndeplinit programul tehnic de aderare la Schengen. Soluția nu este în comisii care să facă o muncă redundantă. Soluția constă în recunoașterea realităților de pe teren din ambele țări ‘candidate’, ținând cont că se discută de aderarea a două state. Am arătat mai sus acest lucru. Iar dacă se ajunge la o amânare, cei care au provocat-o ar trebui să indice la nivel politic și opțiunea lor privind o nouă dată. Președinția ungară s-a exprimat deja în sensul că susține calendarul inițial, în orice caz că urmărește o aderare în timpul mandatului care expiră în iunie. Pe de altă parte, cu cât mai repede devin publice rapoartele de evaluare, cu atât mai bine. După aprobarea raportului în grupul CHEVAL, ar trebui trimis cât mai repede la Parlamentul European, pentru discuții și vot în comisia LIBE, apoi vot în plen.
AGERPRES: Să revenim în plan intern. Ieri s-a formulat de către un lider politic ideea că se impun demisiile miniștrilor de Interne, Justiție, Externe. În ce vă privește, motivația ar fi că nu ați realizat sarcinile MCV. Cum comentați?
Cătălin Predoiu: Am evitat întotdeauna polemicile politice, dar pozițiile neprincipiale, lipsite de logică, ori de argumente trebuie corectate. Este firesc să explicăm opiniei publice detalii care să clarifice subiectul. MCV este în esență un program de măsuri și obligații care incumbă mai multor instituții, Guvern (prin Ministerul Justiției), Parlament, CSM, Ministerul Public, ANI, Ministerul de Interne, sistemul judiciar însuși etc. MJ este interfața între Comisia Europeană și toate aceste instituții. De aici și greșeala care se poate face la o analiză superficială sau interesată, în sensul că MCV este exclusiv în responsabilitatea MJ. Rapoartele de țară, începând cu iulie 2008, au notat pozitiv activitatea Executivului, alături de cea a Parchetului General, DNA, ANI, etc. Problemele au fost, în general, pe zona CSM și Parlament. Simpla lectură a Rapoartelor de țară confirmă acest lucru. Cât privește Internele, am arătat mai sus că și-au îndeplinit programul tehnic Schengen. În fine, în privința Externelor, acțiunea diplomatică este mai întotdeauna complexă, cu o dinamică variabilă, ale cărei motivații strategice și tactice se devoalează în timp. Deci, cred că trebuie să ne ferim de abordări simpliste, care servesc agende mici. Mai util ar fi să ne unim cu toții eforturile politice pentru a obține un punct pentru România, chiar dacă nu acum, în perspectivă.
AGERPRES: Făcând abstracție de Schengen, unde sunt acum problemele pe Raportul de țară?
Cătălin Predoiu: Dacă vorbim de vulnerabilități pe MCV în acest moment, ies în evidență trenarea soluționării dosarelor de mare corupție pe rolul ÎCCJ, votul Parlamentului pe cererile înaintate de procurori, mai nou, maniera de desfășurare a alegerilor pentru noul CSM. Pe toate aceste subiecte, aflate în responsabilitatea ÎCCJ, Parlament, CSM, au fost formulate poziții clare ale MJ, în scopul deblocării lor.
AGERPRES: Spuneați că ar fi bine să ne unim forțele pentru a obține puncte pentru România în perspectivă. Ce vreți să spuneți?
Cătălin Predoiu: Schengen nu este singurul sau ultimul dosar pe agenda europeană. România își va apăra interesele cu demnitate în concertul European, indiferent dacă vorbim de Schengen, MCV, bugetul uniunii sau altele care vor veni. Cred că nu mai este acum niciun dubiu, dacă a fost cumva. Parteneriatele între state au la bază nu numai interese, ci și principiul respectului reciproc și al egalității. În fond, Uniunea Europeană este în primul rând o uniune juridică, înainte de a fi economică sau politică.
