„Invitatul dimineții” – Cătălin Predoiu, ministrul justiției

Radio France Internationale

Realizator, Magda Prelipceanu: Vă spuneam şi mai devreme că deputaţii olandezi dezbat astăzi raportul privind corupţia română şi bulgară şi reforma justiţiei, în ambele ţări. De poziţia Olandei, în aceste două dosare, depinde aderarea României, dar şi a Bulgariei, la Spaţiul Schengen, o temă care ne interesează în mod special, şi că ‘Invitatul dimineţii” este, astăzi, la RFI, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu. În mod excepţional, „Invitatul dimineţi” vine în studioul nostru, la 9:30.

(…)

„Invitatul dimineţii, aşa cum vă anunţam şi mai devreme în studioul RFI este ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu şi Luca Niculescu. A venit cu tolba plină de subiecte ca să zic aşa. Bună dimineaţă, domnilor.

Reporter: Bună dimineaţă. Avem multe întrebări, pentru Cătălin Predoiu. În această dimineaţă va fi un interviu despre politică, justiţie şi economie. Cam jumătate de oră, vom sta alături de ministrul justiţiei. Bună dimineaţa!…

Cătălin Predoiu: Bună dimineaţa.

Reporter: …şi vă mulţumesc că aţi venit.

Cătălin Predoiu: Vă mulţumesc şi eu, pentru invitaţie.

Reporter: Aţi fost, timp de trei zile prim-ministru interimar… cum a fost?

Cătălin Predoiu: A fost o experienţă inedită, dar, nu atât de relevantă, în perspectiva evenimentelor care se petreceau, respectiv, dificultăţi legate de intemperii şi, pe plan politic, instalarea noului guvern. Cred că e important că s-a depăşit rapid acest interimat şi că s-a instalat un guvern aprobat de către Parlament, care a trecut imediat la treabă, cum a spus-o chiar premierul său.

Reporter: Sunteţi ministrul justiţiei, într-un guvern de juniori, cum spunea „Ziarul Financiar”. Nici dumneavoastră nu sunteţi foarte mare, dar, acum, în acest Guvern sunteţi, dincolo de faptul că sunteţi ministru longeviv, faceţi figură de adult responsabil, faţă de cei 31 de ani, pe care îi au unii. Cum e să fii ministru într-un astfel de guvern?

Cătălin Predoiu: Eu am să lucrez cu inima deschisă, cu actualii membri ai Cabinetului, aşa cum am lucrat cu toţi cei cu care am avut ocazia, pe parcursul ultimilor trei-patru ani. Cred că este important ca acest Guvern să reuşească, pentru că el prezintă o miză numai din perspectivă personală a titularilor de portofolii a miniştrilor, dar cred că prezintă şi o miză legată de reuşita noii generaţii în politica românească şi, poate, om vedea, de reuşita unui nou stil de a face politică românească, locală şi în plan internaţional. Asta nu înseamnă că eu absolutizez sau sacralizez, în vreun fel sau altul, ceea ce se cheamă, de regulă, schimbarea generaţiilor, rotaţia la manetele puterii ş.a.m.d. Eu cred că generaţiile trebuie să lucreze între ele, să dialogheze în mod natural, să combine experienţă cu entuziasmul uneori juvenil, cum aţi spus şi dumneavoastră, dar, până la urmă, trebuie să ajung împreună la un rezultat bun pentru ţară, altminteri, o să ajungem la vorba unui englez care a trăit în secolul XVIII şi care apunea că Guvernul, chiar şi în cea mai bună formă a sa, este ‘doar un rău necesar’. Parafrazându-l, dar, într-o perspectivă mai optimistă, eu cred că putem demonstra că acest guvern a fost un bun necesar dar depinde, e-adevărat, de fiecare dintre noi, membrii săi, redevenind tehnic, puţin, cred că este important, pentru reuşita acestui guvern, să instalăm, încă de la început, o coeziune a echipei guvernamentale…

Reporter: Simţiţi că există vreun pericol să nu existe o astfel de coeziune?

Cătălin Predoiu: Nu, nu, dar spun doar că este important. Este important, evident, sprijinul Coaliţiei, după cum este important şi dialogul politic cu opoziţia. Deci, cred că toate aceste trei premize, premize condiţii, unite cu voinţa certă de a performa, a membrilor Cabinetului, şi cu competenţa fiecăruia dintre noi, ar putea duce la un rezultat pozitiv, la închiderea mandatului.

Reporter: Aţi cunoscut stilul Tăriceanu, stilul Boc, cum este stilul Mihai Răzvan Ungureanu?

Cătălin Predoiu: E prea devreme, să spunem, dar, repet, este important, pentru miniştri, să se adapteze la stilul premierului. Am constat, în aceste expereinţe, că este o regulă nescrisă, aceea de a sprijini premierul, de a-l ajuta, şi de a încerca să ne armonizăm acţiunile şi dialogul, şi comunicarea. Deci, cred că, aici, prima datorie este /…/ miniştrilor dar este evident un joc care impune o comunicare de partea ambelor părţi, un feedbacck reciproc şi cred că din mers lucrurile se vor aşeza cum s-au aşezat şi cu celelalte guverne.

Reporter: Vorbeaţi despre mai multe elemente de care este nevoie pentru ca guvernul sa reuşească. Unul dintre ele ar fi dialogul cu opoziţia, dialog care, cel puţin, formal, este în continuare blocat. Opoziţia este, în continuare, în grevă parlamentară. Am văzut puncele pe care le susţinea Victor Ponta. Cam unde credeţi că va fi linia unde se vor întâlni puterea şi opoziţia – dacă o vor face – în acest mandat?/rduinu/sdm2

Cătălin Predoiu: Eu cred că important este că cel puţin, în urma discursurilor din Parlament, acum se stă, oarecum, faţă în faţă. Poate că nu e angajat încă un dialog, dar este o schimbare faţă de blocajul total, care exista în urmă cu două săptămâni aproape şi sunt optimist că în perioada următoare atât liderii partidelor, cât şi şeful Guvernului vor face paşi în această direcţie, cu diplomaţie, cu tact, cu răbdare. Până la urmă, este o datorie aceasta – dialogul politic – nu este doar un moft sau un capriciu, sau o metodă politică, tehnică golită de orice valenţe axiologice. Este, până la urmă o datorie – să dialoghezi, ca politician, şi să găseşti o soluţie de compromis.

Realizator: Sunteţi un om al dialogului, Cătălin Predoiu. Sunteţi de ceva vreme ministru.

Cătălin Predoiu: Chiar dacă dialogul uneori poate să fie apăsat, dar trebuie să existe.

Realizator: Cât de mult vă tentează politica? Adică, aţi candidat, la un moment dat, la Camera Deputaţilor. Vreţi să repetaţi experienţa? Vreţi să rămâneţi în politică, după această experienţă ministerială, care, la un moment dat, probabil că se va încheia?

Cătălin Predoiu: Uitaţi, în momentul în care am decis să rămân dincolo de programul iniţial, am făcut-o exclusiv pentru agenda justiţiei şi pentru preocuparea mea, legată în principal de proiectul instituţional al noilor Coduri ale României. Este foarte adevărat că, atunci când nevoia a impus, pe parcurs, am încercat să sprijin Guvernul şi din alte funcţiuni, cum a fost aceea de ministru interimar al afacerilor externe sau, cum aţi menţionat şi dumneavoastră, în urmă cu o săptămână, chiar am avut onoarea, până la urmă, să conduc interimar câteva zile Guvernul, dar eu am văzut aceste lucruri ca evenimente extraordinare de parcurs, integrate, însă, în această logică, pe care mi-am impus-o, de dedicare a agendei justiţiei. Deci, una este o situaţia excepţională care a reclamat poate un pas lateral stânga, un pas lateral dreapta, şi alta este parcursul fundamental al agendei justiţiei, pe care mi l-am impus în urmă cu patru ani de zile, parcurs care este aproape de final, dacă e să vorbim în termeni de obiective. Ce se întâmplă după aceea este o chestiune care, e adevărat, mă preocupă. Este o întrebare pertinentă, dar la care aş prefera să răspund după ce mă asigur că toate obiectivele legate de agenda justiţiei sunt măcar puse pe un traiect constant, dacă nu chiar îndeplinite. Mai avem acum, ştiţi bine, noul Cod de Procedură Civilă, care face parte din acest pachet mare. Poate că mai târziu, în partea a doua a anului, mă voi gândi şi la ceea ce aţi întrebat dumneavoastă.

Realizator: Deci, aşteptăm un răspuns în partea a doua a anului, când se va apropia şi campania electorală. Să înţeleg că nu vă interesează nici alegerile locale.

Cătălin Predoiu: Mi-am asigurat şi o intervenţie la dumneavoastă în emisiune, da?

Realizator: Da, sigur. Sper să faceţi aceasţă declaraţie la noi, la radio. Vreau, înainte de a vorbi despre justiţie – cu siguranţă ajungem acolo – să vă pun câteva întrebări despre economie. Sigur că nu sunteţi ministrul economiei, dar subiectele ştiu ca vă vă preocupă.

Cătălin Predoiu: Da, sunt preocupat de ele.

Realizator: Şi, să începem cu economia internă, pentru început, pentru că am văzut, ieri, cifrele publicate de Institutul de Statistică. Sigur, România a avut o creştere economică bună anul trecut, dar ultimul trimestru a fost mai slab, şi anul acesta nu se anunţă la fel de bun. Vedem că sunt unele ţări europene care au intrat deja în recesiune. Vă e teamă de aceste cifre?

Cătălin Predoiu: E şi un an care a început destul de dificil pentru noi din punct de vedere al intemperiilor. Acesta poate anticipa şi anumite dificultăţi în primăvară. Vom vedea. Cred, însă, că pe un plan general, pentru că totdeauna e bine să păstrezi poza de ansamblu – să vezi şi pădurea, nu numa copacii – pe un plan general, România are câteva atuuri forte, pe care ar trebui să şi le valorifice. În primul rând, are acest credit de ţară foarte pozitiv, are rating bun de ţară, în momentul acesta, România, pe fondul macrostabilizării reuşite. Are monedă naţională, care în contextul dificultăţilor…

Realizator: Da, dar vrea să adere la euro, în 2015, peste doi ani şi jumătate-trei ani.

Cătălin Predoiu: Această perspectivă trebuie menţinută, este foarte adevărat. De altfel, chiar economia însăşi este euro-izată, cum spun specialiştii, în sensul că fenomenele, procesele economice sunt legate în evaluarea lor şi în derularea lor atât în micro economie, cât şi în macro economie, de moneda euro, ceea ce alte ţări, din câte văd, nu fac. Polonia, de exemplu, este mult mai axată pe scoaterea aceasta în faţă a monedei naţionale, însă şi România are acest atu./matofanei/sdm2

Aveam o inflaţie mică, ţinută în frâu de către Banca Naţională. Avem un potenţial foarte mare în agricultură, în minerit, sunt toate aceste lucruri care ar putea fi valorificate. Dacă noi am creşte şi eficienţa cheltuielii banului public pentru investiţii şi am accelera şi atragerea fondurilor comunitare, am putea, cred, să privim într-o perspectivă relativ optimistă, prudentă, dar relativ optimistă – dezvoltarea economică, pentru că acesta e un cuvânt cheie. Eu cred că România a reuşit, cu sacrificii foarte mari din partea poporului, din partea cetăţenilor, dacă-mi permiteţi, o paradigmă de macrostabilizare, împreună cu FMI-ul, cu Banca Mondială, cu Comisia Europeană, care au însemnat aceste împrumuturi, plus reducerile bugetare, dublate cu creşterea cheltuielilor de investiţii. Acum trebuie să ne gândim la o pradigmă de dezvoltare, care să valorifice aceste atuuri de care vorbeam, iar în plan legislativ ar însemna, poate, dezvoltarea legislaţiei privind pieţele de capital, ar însemna, poate, o dezvoltare a legislaţiei, care să favorizeze mai mult agricultura şi aşa mai departe. Cred că se impune un dialog mai intens cu mediul privat şi cred că acest dialog trebuie să rezulte şi într-un parteneriat la scară naţională /…/.

Reporter: Şi cum vedeţi asta – dialogul dintre autorităţile publice şi mediul privat?

Cătălin Predoiu: Eu cred că, deja, premierul a dat câteva semne în acest sens prin programul de guvernare şi, probabil, la nivelul miniştrilor de linie, miniştrii economiei, finanţelor, se vor angaja forme de cooperare, pentru că e important să dezvoltăm această cooperare. În ceea ce ne priveşte, vă reamintesc faptul că, în urmă cu doi ani de zile, noi am dezvoltat, la Ministerul Justiţiei, o platformă de dialog şi cooperare cu mediul de afaceri, care şi-a propus îmbunătăţirea legislaţiei afacerilor şi vom continua în această notă, în această cheie, bineînţeles. Cred că, în concluzie, dacă noi stimulăm toate aceste atuuri, dacă stimulăm mai mult munca şi vom miza şi pe o filozofie de dezvoltare a economiei, de contruire a unei tipare /…/ propriu naţional, în combinaţie cu măsurile luate în planul cooperării cu FMI şi Banca Mondială, Comisia Europeană, economia României se poate profila ca foarte solidă, în următoarea perioadă de timp.

Reporter: Apropo de tipare, există unul, despre care se vorbeşte mult, zilele acestea, este vorba despre Pactul fiscal – care a fost semnat de 27 de ţări ale UE, România se află printre ţările care au spus „da’ – şi am văzut că ieri a existat un protocol de susţinere a Pactului fiscal, pe care l-au semnat doar partidele aflate la guvernare. De ce nu-l semnează şi opoziţia? Când credeţi că o va face, dacă o va face? Opoziţia spune că nu e nicio urgenţă.

Cătălin Predoiu: Bun, mi-e greu să vorbesc din perspectiva partidelor de opoziţie, cred că susţinerea politică a acestui pact e un fapt pozitiv. Însăşi încheierea pactului este un pas de consolidare a încrederii în construcţia europeană şi, prin aceasta, un pas în direcţia interesului naţional al României, pentru că România are interesul ca această construcţie să treacă, construcţia europeană să treacă peste dificultăţile prezente. Faptul că nu este suficient, o ştie toată lumea, sunt mulţi experţi internaţionali şi naţionali, avem economişti foarte buni, care toţi au subliniat: „da, e un pas în direcţia bună făcut de politicieni la nivel european”. El trebuie continuat şi, probabil că, în plan european, va trebui să se ajungă la un echilibru între polticile de disciplină şi constrângeri bugetare, cu politicile de dezvoltare economică, aşa cum spunea chiar premierul Monti, în urmă cu câteva săptămâni, la Berlin, în dialogul pe care l-a avut…

Reporter: Da, dar astea costă bani. De unde faci rost de bani?

Cătălin Predoiu: Costă bani sau „costă măsuri tehnice”. Deci, trebuie gândit şi din această perspectivă. Un exemplu bun, după părerea mea, l-a constituit recenta politică a Băncii Centrale Europene, la sfârşitul anului trecut – începutul acestui an, de a deschide linii de finanţare pentru băncile comerciale./fdoman/sdm2

Aceasta a fost o mişcare foarte bună, pentru că băncile au accesat o linie de finanţare pe trei ani, la o dobândă foarte mică, de 1%, şi au tras, dacă memoria nu mă înşeală, peste 400 miliarde euro, bani care au consolidat sistemul bancar şi au calmat, oarecum, pieţele, dând un semnal clar că sistemul bancar rămâne solid, însă nu este rezolvată problema doar prin acest tip de măsuri. Acest tip de măsuri rezolvă problema de lichiditate în sistemul bancar, nu problema de solvabilitate şi, în plus, băncile…

Reporter: Aşa este, că totuşi de o lună şi jumătate nu mai auzi strigăte de panică.

Cătălin Predoiu: Că ar cădea nu ştiu ce bănci, etc. Deci, lichiditatea există în sistemul bancar. Este important ca acest sistem bancar european să facă pasul mai departe şi să împingă această lichiditate în circuitul economic al economiei reale, deci banii aceştia trebuie să ajungă la operatori economici, să restarteze, dacă îmi permiteţi această forţare a limbii române, circuitul economic. Or, pentru asta trebuie să existe încredere, pentru că se pare că încă nu există această încredere. Băncile, în general, plasează fondurile primite în titluri, în obligaţiuni de stat, cu un randament foarte bun, e adevărat, ceea ce le ajută să-şi consolideze reţeta financiară sau, pur şi simplu, aceşti bani sunt – cum spun unii specialişti – „parcaţi” din nou la Banca Centrală Europeană, din jocul dobânzilor, urmând ca băncile să câştige. Deci, trebuie să dezvoltăm această paletă de măsuri la nivel european – politic şi financiar – pentru că adevărata vulnerabilitate a construcţiilor europene este diferenţa între nivelurile de competitivitate în zona euro.

Reporter: Da, sigur. Ai un stat puternic, Germania, care a reuşit.

Cătălin Predoiu: Şi aici… Da, nu e singurul stat, da?

Reporter: Nu, nu e singurul, dar este cel mai mare.

Cătălin Predoiu: Aici, programele de creştere a omogenităţii între aceste niveluri de competitivitate, dirijate de la Bruxelles, ar trebui să fie mai eficiente după părerea unor specialişti, repet.

Reporter: Vreau să discutăm şi despre justiţie şi mai am o întrebare despre actualitatea economică externă. Vreau să-mi răspundeţi cam într-un minut. Când ne uităm la ce se întâmplă în Grecia, vedem că ideea falimentului…

Cătălin Predoiu: În 30 de secunde pot să răspund?

Reporter: Cu siguranţă. Vedem că ideea falimentului e din ce în ce mai puţin un tabu; o idee care vă sperie?

Cătălin Predoiu: Cred că nu sperie pe nimeni, pentru că se iau măsuri sau, în egală măsură, sperie, pentru că există şi această variantă, care părea implacabilă, la un moment dat. Ceea ce a făcut Parlamentul elen, în urmă cu câteva zile, a menit să consolideze, oarecum, încrederea că se va reuşi, în final, redresarea Greciei, dar alternativa nu este exclusă nici în acest moment. De altfel, unii specialişti vorbesc chiar de o amânare a acestui moment. Este important, ca măsurile luate de Parlamentul grec să fie acum puse în aplicare, cu acelaşi curaj, cu care, spre exemplu, Guvernul român a pus în aplicare o serie de măsuri dure, asumându-şi costuri politice importante.

Reporter: Costuri politice importante şi costuri sociale, pentru că aici intervine şi o dezbatere despre gradul de…

Cătălin Predoiu: Problema socială devine din ce în ce mai conturată, nu numai în România, ci şi la nivel european. Şi pe fondul ei, chestiuni legate de solidaritatea europeană, iată, cu efecte absolut imprevizibile în planul unor programe europene sau a unor tratate europene şi dau exemplu Schengen, din nou, unde România este victima unor paşi înapoi ai forţelor politice din unele state europene, în ceea ce priveşte construcţia europeană.

Reporter: Astăzi, tocmai, Comisia pentru Afaceri Europene, din Parlamentul olandez studiază raportul Comisiei Europene, pentru a vedea dacă România şi Bulgaria au făcut suficiente progrese. Rezultatul dezbaterii va fi trimis înapoi Guvernului, care îşi va face cunoscută poziţia oficială, cam peste zece zile. La ce vă aşteptaţi?

Cătălin Predoiu:Eu mă aştept la fairplay din partea acestor discuţii la nivelul Parlamentului şi Guvernului olandez. Mă aştept ca ei să spună acolo…Miniştrii olandezi să spună destul de ferm în Parlament ceea ce mi-au spus mie, de exemplu, când ne-am întâlnit în ultimele dăţi, nu mai departe de acum câteva săptămâni, la Copenhaga, şi anume că este evident că România este în progres, că s-au luat măsuri foarte curajoase în domeniul justiţiei, nu numai de către Guvern, dar şi de către Parlament, în adoptarea unui program legislativ foarte ambiţios. Că magistraţii au cuplat la acest efort, în general, şi au pus în aplicare cu succes Codul Cvil. Că se văd semne în ceea ce priveşte rezultatul anchetelor de mare corupţie. Că instanţele, în special Înalta Curte, încep să funcţioneze într-un ritm normal, în plan european.

Reporter: Deci, credeţi că vor spune toate astea, Cătălin Predoiu?/matofanei/sdm2

Cătălin Predoiu: În mod normal, aşa ar trebui să fie. Dacă sunt politicieni curajoşi, şi Ben Knapen şi van Opstelten, vor merge în Parlament şi vor fi fair, aşa cum au fost fair în discuţiile cu noi. Ştiu ce înseamnă presiunea unui parlament, am fost şi eu în Parlamentul Olandez, de două ori, chiar, şi discuţiile nu sunt uşoare, acolo, nici pentru un oaspete; darămite, pentru /…/ asta-i politica; trebuie să ne-o asumăm, /…/…

Reporter: Aţi rugat-o pe Roberta Anastase să organizeze vizite de parlamentari olandezi, în România, probabil, de parlamentari români, în Olanda, dar, probabil că prima variantă ar avea mai mult impact. Care este răspunsul, aveţi vreo idee, când se vor face, se vor face?

Cătălin Predoiu: Am evocat, e-adevărat, într-o scrisoare trimisă ambilor şefi de camere şi preşedintelui Senatului şi preşedintelui Camerei, posibilitatea activării unei diplomaţii parlamentare în ideea unui efort intens pe toate planurile, de sprijinire a intereselor noastre, şi reacţiile sunt favorabile, am discutat şi cu domnul preşedinte Blaga, chiar ieri, şi doamna preşedintă în urmă cu câteva zile, am discutat, de asemenea, cu alţi membri ai Birourilor Permanente şi, sigur că, acest program era, poate, în atenţia Parlamentului. Noi am vrut doar să dăm un semn, acum e momentul foarte potrivit, să accelerăm…

Reporter: Şi aveti vreo idee, cam când se vor întâpla?

Cătălin Predoiu: Nu. Asta e o chestiune tehnică care ţine de organizarea internă a Parlamentului unde, slavă Domnului, ministrul Justiţiei n-are nici o treabă.

Reporter: Dar, dumneavoastră veţi mai merge la Haga, dumneavoastră, nu ştiu, cu domnul Diaconescu, cu domnul Leonard Orban?

Cătălin Predoiu: /…/, am discutat… De altfel, această idee de a merge în tandem sau în troică la Haga a fost avansat mai de mult de minister. Pare că se va concretiza, în perioada imediat următoare şi, da, vom merge din nou la Haga. Vom merge de câte ori e nevoie.

Reporter: Şi cu ce… veţi merge de câte ori e nevoie, spuneţi, dar cu ce argumente noi, pentru că…

Cătălin Predoiu: Domnule Niculescu, am învăţăt şi eu că politica e un joc de răbdare, uneori. Chiar dacă repeţi argumentele, este foarte important. De multe ori, trebuie să repeţi de mai multe ori, chiar şi acelaşi argument. De exemplu, acesta, al dreptului conferit de tratate. Este un argument care a stat la baza demersului. Va fi reluat permanent. În al doilea rând, de fiecre dată, /…/ o nouă misiune diplomatică, poi şa contactezi noi decidenţi, noi factori politici, poţi să-ţi repeţi mesajul, poţi să fii mai /…/ şi demonstrezi că ai credinţă în cauza ta – asta-i foarte important. E important ca omul să… nu numai să-şi citească cuvintele dar să vadă şi felul în care-o spui, să te audă şi cum vorbeşti, să te uiţi în ochii lui, să aştepţi un raspuns pe care el ştie că trebuie să-l dea într-un anumit fel. E important, acest tip de diplomaţie directă. De aceea, cred că nu e rău să mai mergem o dată.

Reporter: Diplomaţia picăturii de apă.

Cătălin predoiu: Da… de ce nu?

Reporter: În ce măsură, pentru că am văzut că a existat un raport şi pentru Bulgaria, evident, există la fiecare şase luni, care e ceva mai puţin bun decât cel pentru România, în ce măsură credeţi că acesta ar putea fi un handicap, în eventuala deblocare a aderării la Spaţiul Schengen?

Cătălin Predoiu: Cred că e prematur acum să mă pronunţ eu şi, destul de delicat, din perspectiva unei solidarităţi europene pe care o invocăm. Atunci când ne reclamăm drepturile, e bine să o avem în minte şi în suflet, şi când discutăm de drepturile altora. Pe de alta parte, eu ştiu că la nivel european, în unele cancelarii, se discută acest aspect al unui oarecare decalaj de progrese între România şi Bulgaria, în sensul că România a accelerat foarte mult, in ultimii doi ani, şi se discută de soarta Mecanismului de Cooperare şi Verificare, începând din vara acestui an, pentru că se încheie cinci ani de mecanism şi modul în care se /…/ va trebui să ţină cont de ce s-a realizat concret, în teren.

Reporter: Deci, va exista o continuare a MCV-ului.

Cătălin Predoiu: Vreau doar să spun că există preocupare la nivelul Cancelariilor, inclusiv la nivelul Bruxelles-ului, deci diplomaţiile naţionale, dar şi la nivelul Bruxelles-ului, la nivel european, de a calibra cea mai potrivită formulă, după vara acestui an, pentru cele două ţări. Că, asta înseamnă, „mai departe, împreună”, că asta înseamnă „separat”, că asta înseamnă: ridicare sau modificare de mecanism, că asta înseamnă: topirea mecanismului într-un mecanism mai larg, la nivel european, aplicabil tuturor statelor membre, rămâne de văzut şi e prematur de anticipat. Deocamdată, n-avem noi multe lucruri în interior de rezolvat.

Reporter: Dumneavoastră cam pe ce opţiune aţi merge? – un mecanism pentru toate ţările europenme, presupun, in care să… /rduinu/sdm2

Cătălin Predoiu: Noi am sprijinit această iniţiativă, care, paradoxal, venea din Olanda – spun paradoxal, din perspectiva discuţiilor pe care le avem acum cu Olanda şi nu uit să le spun de fiecare dată acest lucru. Faptul că noi îi sprijinim fără complexe, standarde europene în materie de justiţie şi afaceri interne şi spun, de asemenea, că România, în urma progreselor înregistrate, la ora asta are standarde poate uneori mai ridicate decât ale altor state membre, deşi avem un mecanism şi alţii nu au, de verificare pe justiţie.

Reporter: Sau poate tocmai de aceea.

Cătălin Predoiu: Este, evident, o consecinţă a aplicării acestui mecanism, pentru că el a produs efecte benefice, trebuie să recunoaştem.

Reporter: Atunci poate e mai bine să-l păstrăm.

Cătălin Predoiu: Rămâne de văzut asta, repet, să nu ne grăbim.

Reporter: Cam când se va lua…

Cătălin Predoiu: Eu m-aş grăbi să continui strategia aplicată până acum şi anume rezolva-ţi problemele, implementează măsurile pe care ţi le-ai propus, vorbeşte mai puţin, fă mai mult, şi abia după aceea discuţi la nivel diplomatic ce e de făcut. Acum să ne preocupăm ce facem noi cu mecanismul din vară, mi se pare un pic frivol, în condiţiile în care încă CSM nu are o strategie de resurse umane, încă nu am implementat codul de procedură civilă; încercăm acest lucru, în vara acestui an. Încă sunt instanţe, care, în mod evident, ignoră legea atunci când judecă, încă nu avem o inspecţie judiciară consolidată independent şi trebuie să ne pregătim mai rapid pentru aplicarea noii legi privind răspunderea care consolidează Inspecţia Judiciară.

Reporter: Când se vor face toate…?

Cătălin Predoiu: Încă n-avem aceste regulamente de aplicare a legii prin răspunderea disciplinară şi a legii prin /…/ Înalta Curte, mă rog, modificările legilor justiţiei.

Reporter: Am văzut că aţi spus după raport, aţi spus că la nivelul CSM trebuie să se depăşească o logică anterioară a cooperării limitate între grupurile de idei şi să se treacă pe o logică a cooperării totale. La ce vă referiţi? Care sunt grupurile astea?

Cătălin Predoiu: Păi, mă refer la faptul că încă există o falie de comunicare între, hai să spunem, grupul care a gestionat managementul CSM în 2011 şi noua formulă de conducere. Acest lucru trebuie să înceteze şi, din câte ştiu, se fac eforturi în acest sens. Acum nu mai trebuie să ne uităm în urmă, trebuie să privim în viitor şi să construim, altfel rămânem blocaţi în acest tip de dialog, tu ai făcut aia, tu n-ai făcut ailaltă, eu sunt mai bun, tu nu eşti reformist, eu sunt reformist, astea sunt lucruri de copii, adică ştiţi, spunea Avram Iancu odată: „să nu ne luptăm pentru jucării”. CSM are lucruri mari pentru care să lupte şi să ştiţi că uneori e mai importantă o înfrângere mare decât o victorie mică, o înfrângere într-o bătălie mare, decât o înfrângere într-o bătălie cu săbii…

Reporter: O victorie într-o bătălie mică. Dar credeţi că…

Cătălin Predoiu: E important ca CSM să se axeze pe acest obiectiv, să punem în aplicare codul procedură civilă, noi o să sprijinim cu resurse, am spus-o, văd că există în continuare preocupare din partea câtorva membri CMS exprimată pe diverse bloguri cu privire la resurse, vin resursele, important e ca ei să organizeze /…/, adică recrutarea personalului, strategia de resurse umane, sunt obligaţiile legale ale CMS, resursele vor veni, a spus-o preşedintele României la Comisia Mecanismului de Cooperare şi Verificare care se duce la Ministerul Justiţiei în octombrie, vom sprijini inclusiv cu resurse aplicarea codurilor, am citat aproximativ, au spus-o premierii şi cel care şi-a încheiat recent mandatul, şi cel nou, au spus-o miniştrii de finanţe prin cadrul bugetar pe termen mediu.

Reporter: Ok, am înţeles, deci au spus-o… E mai…

Cătălin Predoiu: Deci, organizaţi-vă, puneţi în aplicare… Iată, în raportul de ţară se spune clar: există o deficienţă de management la nivelul sistemului judiciar. Lumea nu ştie că de fapt pârghiile acolo sunt, la membrii CSM şi la preşedinţii de instanţă şi de unităţi de partid, şefii de unităţi de partid.

Reporter: Vorbeaţi despre aceste grupuri de idei şi de orientare. E mai complicat cu noul CSM decât cu cel de anul trecut?

Cătălin Predoiu: Nu. Niciodată n-a fost nici complicat, nici simplu, nici simplu nu e, dar asta e fişa postului, deci eu nu mă plâng de asta, spun doar că trebuie depăşit acest moment. Eu m-am oferit, dacă vreţi, să organizez şi o serie de discuţii informale în paralel cu plenul oficial. Este firesc, aşa se întâmplă şi la nivelul JAI, avem JAI-uri informale, aşa se întâmplă la nivele guvernamentale. Sunt şedinţe care pregătesc şedinţele de guvern, din când în când, miniştrii se întâlnesc şi discută, în perspectiva agendei oficiale, care urmează. Deci, cred că acest mecanism al CSM trebuie flexibilizat puţin, trebuie să discutăm mai omeneşte, mai şi cu sufletul şi cu inima, nu numai cu mintea şi cu ambiţiile, cu orgoliile şi, tehnic, soluţiile se vor găsi. E păcat, e o victorie care ne este la îndemână, şi anume, implementarea cu succes şi al celui de-al doilea cod. Depindem foarte mult, e adevărat, şi de Parlament…

Reporter: Da, aşa e.

Cătălin Predoiu: …Care trebuie să lucreze rapid şi să adopte legea, prin punerea în aplicare a Codului /…/…

Reporter: Se va întâmpla până la sfârşitul primăverii?

Cătălin Predoiu: Da, eu sunt optimist. Cu toată situaţia din Parlament, eu cred că putem să ne îndeplinim acest obiectiv asumat de coaliţie în mod politic, 1 iunie 2012, data de punere în aplicare şi, în paralel cu CSM-ul, să organizăm recrutarea noilor resurse umane, în sistem.

Reporter: Mai avem mai puţin de un minut, Cătălin Predoiu. Au fost mai multe sentinţe cu condamnare, în justiţia română – ştiu că nu puteţi comenta deciziile de justiţie, dar e vorba de condamnare cu executare. A devenit justiţia română mai puţin timidă, aşa cum i se reproşa, de la Bruxelles, în urmă cu ceva vreme?

Cătălin Predoiu: Domnule Niculescu, se munceşte, de ani de zile, pentru acest sistem, s-au alocat resurse, s-a făcut eforturi, mai corect spus, era normal ca, la un „da”, să apară şi rezultatele. Adică, dacă semeni la timp, dacă stropeşti cu apă – nu? – irigi ogorul şi îl lucrezi, va apare şi floarea, până la urmă.

Reporter: Deci, sentinţele sunt floarea, ca să râmânem în metaforă.

Cătălin Predoiu: Vreau să spun că încet, încet, se simte la nivelul instanţelor, şi /…/ chiar de Înalta Curte, o schimbare de atitudine – şi acest lucru e notat în raport; nu o spun eu, o spun cu cuvintele raportului din februarie – de aceea, eu încurajeze managementul acelor instanţe să continue.

Reporter: Cătălin Predoiu, ministrul jutiţiei, mulţumesc pentru prezenţa în matinalul RFI!

Print Friendly, PDF & Email