*Articol semnat de Kevin Sneader și Shubham Singhal apărut în https://www.mckinsey.com/industries/healthcare-systems-and-services/our-insights/beyond-coronavirus-the-path-to-the-next-normal
Criza coronavirusului nu este doar o criză sanitară de proporții imense – este, de asemenea, o restructurare iminentă a ordinii economice globale. Iată cum liderii pot începe să navigheze către ceea ce va fi să fie.
„Pentru unele organizații, supraviețuirea pe termen scurt este singurul punct de pe ordinea de zi. Altele privesc prin ceața incertitudinii și se gândesc cum să se poziționeze odată ce a trecut criza și lucrurile revin la normal. Întrebarea este „Cum va arăta normalul?” De vreme ce nimeni nu poate spune cât va dura criza, ceea ce găsim de cealaltă parte a ei nu va arăta la fel ca normalitatea de până acum.”
Aceste cuvinte au fost scrise acum 11 ani, pe fondul ultimei crize financiare globale, de unul dintre foștii noștri parteneri de management, Ian Davis. Ele sunt și astăzi adevărate, și exprimă realitatea cu care ne confruntăm în aceste zile.
Este din ce în ce mai clar că era noastră va fi definită de o ruptură fundamentală: perioada de dinaintea COVID-19 și noua normalitate care va apărea în epoca post-virală, „următoarea normalitate”. În această nouă realitate, vom asista la o restructurare dramatică a ordinii economice și sociale în care afacerile și societatea au funcționat. În viitorul apropiat, vom vedea începutul discuțiilor și dezbaterilor despre ceea ce ar putea implica următoarea normalitate și cât de brusc contururile sale se vor îndepărta de cele care ne-au modelat viețile.
Încercăm să răspundem, cu aceste rânduri, la întrebarea adresată de lideri din sectorul public, privat și social: De ce vom avea nevoie pentru a naviga prin această criză, acum că valorile și ipotezele noastre tradiționale au devenit irelevante? Mai simplu spus, este rândul nostru să răspundem la o întrebare pe care mulți dintre noi am pus-o odată bunicilor noștri: Ce ați făcut în timpul războiului?
Răspunsul nostru este un apel de a acționa în cinci etape, care să conducă de la criza de astăzi la normalitatea următoare, care va apărea după ce lupta împotriva coronavirusului va fi fost câștigată: Rezolvare, Reziliență, Revenire, Reinventare și Reformă.
Durata fiecărei etape va varia în funcție de contextul geografic și industrial, iar instituțiile se pot trezi funcționând în mai multe etape simultan. Astăzi, un grup de colegi a publicat „Protejarea vieții noastre și a mijloacelor noastre de subzistență: imperativul timpului nostru„, care subliniază urgența de a rezolva acum problemele legate de virus și economie, și, prin urmare, precede demersul nostru de a reimagina viitorul post-pandemie.
În mod colectiv, aceste cinci etape reprezintă imperativul timpului nostru: lupta împotriva COVID-19 este una pe care liderii de astăzi trebuie să o câștige dacă vrem să găsim o cale viabilă din punct de vedere economic și social către următoarea normalitate.
Rezolvare
În aproape toate țările, eforturile de reacție la criză sunt în plină desfășurare. O serie mare de intervenții în sănătatea publică au fost deja implementate. Sistemele medicale sunt – în mod explicit – în condiții de război pentru a crește capacitatea de paturi, provizii și angajați instruiți. Sunt depuse eforturi pentru a atenua deficiențele de materiale medicale atât de necesare. Au fost discutate planuri de continuitate a afacerilor și de siguranță a angajaților, cu muncă la distanță stabilită ca mod de operare implicit. Mulți se confruntă cu încetinirea acută a operațiunilor lor, în timp ce unii încearcă să accelereze pentru a răspunde cererii din zonele critice care acoperă produse alimentare, consumabile casnice și produse de hârtie. Instituțiile de învățământ se mută online pentru a oferi oportunități de învățare continuă pe măsură ce sălile de clasă sunt închise. Aceasta este etapa pe care liderii se concentrează în prezent.
Și totuși, rămâne o combinație toxică de inacțiune și paralizie, blocând alegeri care trebuie luate: închidere sau nu; izolare sau carantină; oprirea fabricii acum sau așteptarea unei comenzi de sus. De aceea, am numit această primă etapă Rezolvare: necesitatea de a determina amploarea, ritmul și profunzimea acțiunilor necesare la nivel de stat și de afaceri. După cum ne-a spus odată un CEO: „Știu ce să fac. Trebuie doar să decid dacă cei care trebuie să acționeze împărtășesc soluțiile mele.”
Reziliență
Pandemia s-a metastazat într-o criză crescândă pentru economie și sistemul financiar. Diminuarea drastică a activității economice, necesară pentru a proteja sănătatea publică, pune în pericol simultan bunăstarea economică a cetățenilor și a instituțiilor. Succesiunea rapidă a provocărilor de lichiditate și solvabilitate care afectează mai multe industrii se dovedește rezistentă la eforturile băncilor centrale și ale guvernelor de a menține sistemul financiar funcțional. O criză de sănătate se transformă într-o criză financiară, întrucât incertitudinea cu privire la dimensiunea, durata și forma declinului PIB-ului și a ocupării forței de muncă subminează ceea ce rămâne din încrederea în afaceri.
O analiză a Institutului Global McKinsey, bazată pe surse multiple, indică faptul că șocul asupra vieții noastre în urma impactului economic al eforturilor de combatere a virusului ar putea fi cel mai mare în aproape un secol. În Europa și Statele Unite, acest lucru poate duce la o scădere a activității economice într-un singur trimestru, care se dovedește mult mai mare decât pierderea veniturilor înregistrate în Marea Criză Economică.
În fața acestor provocări, rezistența este o necesitate vitală. Problemele pe termen scurt ale gestionării numerarului pentru lichiditate și solvabilitatea sunt în mod clar primordiale. Însă, după aceea, întreprinderile vor trebui să acționeze pe planuri de rezistență mai largi, deoarece șocul va începe să răstoarne structurile industriei stabilite, resetând poziții competitive pentru totdeauna. O mare parte a populației se va confrunta cu incertitudine și stres financiar personal.
Liderii din sectorul public, privat și social vor trebui să ia decizii dificile care să echilibreze sustenabilitatea economică și socială, având în vedere presiunea severă a populismului asupra coeziunii sociale și a altor provocări care au existat înainte de coronavirus.
Revenirea
Revenirea afacerilor la starea de sănătate operațională după o oprire severă este extrem de dificilă, după cum constată acum China, în momentul în care se întoarce încet la muncă. Majoritatea industriilor vor avea nevoie să își reactiveze întregul lanț de aprovizionare, chiar dacă diferența de intensitate și durată ale impactului pandemiei produc întreruperi în diverse regiuni ale lanțurilor de aprovizionare globale. Cel mai slab punct din acest lanț va determina dacă procesul de reîntoarcere la angajare, pregătire și reatingerea nivelului anterior de producție va avea succes sau nu. Prin urmare, liderii trebuie să își evalueze întregul sistem de afaceri și planul de acțiuni de contingență necesar pentru a-și readuce afacerea la o producție eficientă ca ritm și ca amploare.
Mărind intensitatea provocării, iarna va aduce reînnoirea crizei în multe state. Fără un vaccin sau un tratament profilactic eficient, o reizbucnire a pandemiei este un pericol real. În această situație, liderii guvernelor se vor afla în fața unei situații de tipul „alegerea Sofiei” extrem de dureroase: diminuarea riscului renăscut asupra vieții sau riscul pentru sănătatea populației care ar putea însoți un nou recul economic drastic.
Prin urmare, întoarcerea ar putea însemna folosirea mult-speratei – dar deloc sigurei – acalmii pe timpul lunilor de vară din emisfera nordică pentru mărirea capacității de testare, supraveghere, a rezilienței sistemului de sănătate și dezvoltarea vaccinului și tratamentului pentru a face față unui al doilea val.
Reinventare
Un șoc de asemenea dimensiuni va crea o modificare discontinuă în preferințele și așteptărilor indivizilor, în diversele calități: ca cetățeni, angajați și consumatori. Aceste schimbări și impactul lor asupra vieților noastre, modului de lucru și a modului în care folosim tehnologia se va contura mai clar în săptămânile și lunile următoare. Instituțiile care se reinventează pentru a profita la maxim de o mai bună cunoaștere și perspectivă, pe măsură ce preferințele evoluează, vor avea un succes disproporționat.
În mod clar, lumea online a comerțului fără contact poate fi consolidată în moduri care vor modifica pentru totdeauna comportamentul consumatorilor. Dar alte efecte se pot dovedi și mai semnificative, în contextul în care dorința de eficientizare lasă loc nevoii de reziliență – astfel am putea fi martorii sfârșitului globalizării lanțurilor de aprovizionare, spre exemplu, dacă producția și aprovizionarea se apropie de utilizatorul final.
Criza nu va scoate la suprafață doar vulnerabilități ci și oportunități de a îmbunătăți performanța afacerilor. Liderii vor trebui să reconsidere ce costuri sunt cu adevărat fixe și care sunt variabile, deoarece oprirea unor mari lanțuri de producție poate indica ce este în cele din urmă necesar și ce este numai bine de avut. Deciziile cu privire la măsura în care operațiunile pot fi flexibilizate fără pierderi de eficiență vor fi, de asemenea, informate prin experiența închiderii a mare parte din producția globală.
Oportunitățile de a împinge pachetul adoptării tehnologiei vor fi accelerate prin învățarea rapidă despre ce este necesar pentru menținerea productivității atunci când munca nu este posibilă. Rezultatul: o știință mai clară asupra aspectelor care fac afacerea mai rezilientă la șocuri, mai productivă și mai capabilă să răspundă nevoilor clienților.
Reforma
În prezent, lumea deține o definiție mai clară pentru evenimentele de tip lebăda-neagră. Acest șoc va duce cel mai probabil la dorința de a restricționa factorii care au făcut din coronavirus o provocare globală, nu doar o problemă locală. Cel mai probabil, guvernele se vor simți împinse și susținute de cetățenii lor în ocuparea unui rol mai activ în construirea activităților economice. Oamenii de afaceri vor trebui să anticipeze schimbările la nivelul politicilor și reglementărilor, ce vor fi susținute de populație, pentru a evita, diminua și preveni o nouă criză de sănătate de nivelul celei actuale.
În majoritatea economiilor, sisteme de sănătate care nu au mai suferit modificări de la crearea lor după al doilea Război Mondial, vor trebui să identifice metode prin care să răspundă unei creșteri atât de rapide a volumului de pacienți, gestionând fără probleme cazurile de îngrijire personală sau virtuală. Într-o lume interconectată și extrem de mobilă, modelele de sănătate publică trebuie să regândească viteza și coordonarea globală cu care trebuie să reacționeze. Politicile privind infrastructura critică a sistemului de sănătate, rezervele de resurse strategice și contingența facilităților de producție pentru echipamentele medicale critice vor trebui toate regândite. După ce au învățat din greșelile care au dus la precedenta criză financiară globală, managerii sistemelor financiare și economice, trebuie să pregătească acum sistemul în vederea absorbirii unor șocuri acute și globale exogene, precum impactul acestei pandemii. Instituțiile de învățământ vor trebui să se modernizeze prin integrarea învățământului la clasă cu cel la distanță. Și lista poate continua.
În perioada care va urma pandemiei, vom avea oportunitatea de a învăța dintr-o multitudine de inovații și experimente sociale, care se întind de la munca de acasă la supravegherea la scară largă. De aici vom înțelege ce inovații, dacă vor fi adoptate permanent, vor aduce un progres economic și social și care, dimpotrivă, vor inhiba îmbunătățirea societății, chiar dacă sunt eficiente în limitarea sau oprirea răspândirii virusului.
Atunci când luăm în considerare dimensiunea schimbărilor produse de coronavirus, precum și acelor pe care va continua să le producă în săptămânile și lunile viitoare, ne simțim obligați să reflectăm nu doar la o imensă criză de sănătate ci și la o iminentă restructurare a ordinii economice globale. Rămâne de văzut cum va evolua această criză, dar cele cinci etape descrise aici, oferă oamenilor de afaceri o cale mai clară de a se îndrepta spre noua normalitate – o normalitate care arată cu totul altfel decât cea din anii care au precedat coronavirusul – pandemia care a schimbat totul.
Kevin Sneader, administrator global și partener al McKinsey, cu sediul în biroul din Hong Kong al McKinsey
Shubham Singhal, partner senior în biroul din Detroit, liderul global al Healthcare Systems & Services Practice
