Realizator: A trecut raportul de ţără intermediar pe justiţie, nu tocmai măgulitor la adresa autorităţilor române, prin semnalarea faptului că reformele au un ritm mai lent, în ultimele luni din 2009. Se cere României o coordonare mai bună a măsurilor şi legilor, drept pentru care, mecanismul de monitorizare şi verificare impus României va continua, probabil, spun sursele de la Bruxelles, oricum monitorizarea este considerată un succes acolo. România nu o mai vrea, îşi propune modernizarea statului, anume modificarea Constituţiei, reducerea legislativului la o cameră, aplicarea strategiei Phoenix a Uniunii Europene sau Europa 2020, despre care se face vorbire şi acum la Parlament, la întâlnirea Dezbatere pe Legea Educaţiei, încă de pe acum.
Realizator: Sunteţi ministru de doi ani şi mai bine, e un raport mai puţin măgulitor decât cel de acum un an, spre exemplu. Ce faceţi, concret, la minister, cum priviţi dumneavoastră starea justiţiei acum, astăzi?
Cătălin Predoiu: În primul rând, aş spune că în cercurile celor avizaţi, raportul a fost considerat, mai de grabă, pozitiv decât negativ, prin aceea că a marcat, totuşi, realitatea continuării reformelor, în ciuda dificultăţilor politice. E foarte adevărat că se subliniază o scădere de viteză, în ultimele şase luni, în acelaşi timp, se subliniază faptul că această scădere de viteză e oarecum normală, firească, dat fiind calendarul electoral extrem de intens şi dificultăţile politice în România, în ultimele şase luni. Vă reamintesc faptul că, în ultimele şase luni, nu numai că am avut un eveniment electoral major, alegeri prezidenţiale, dar am avut şi o criză de guvern, guvern interimar, adică o serie de complicaţii care, fără îndoială, inevitabil au afectat viteza reformelor. Ceea ce eu consider pozitiv este faptul că am păstrat cursul lor, adică un anumit sens şi o anumită progresie a măsurilor, o continuare a proiectelor tehnice pe care le derulăm, nu numai la Minister, ci şi în alte instituţii cu atribuţii în sistemul judiciar.
Dumneavoastră aţi vorbit de autorităţile din România. Potrivit legii, există mai multe autorităţi, mai multe instituţii cu atribuţii în domeniul justiţiei, raportul trece în revistă pe fiecare sector, ceea ce s-a realizat şi ceea ce mai trebuie făcut. Dacă din trecut trecem încet cu privirea în viitor, în mod concret, tehnic, ceea ce-şi propune Ministerul în următoarele şase luni este finalizarea proiectelor de legi pentru implementarea codurilor, adică acele legi care vor asigura compatibilitatea între conţinutul normativ al codurilor şi celelalte legi în vigoare. Pe de altă parte, finalizăm, cred că în maxim două săptămâni, un proiect de lege foarte important pentru simplificarea procedurilor şi accelerarea judecăţilor, proiect care este menit să devină lege până la implementarea codurilor, proiect care urmăreşte accelerarea proceselor chiar şi până în momentul în care vom reuşi să implementăm codurile, pentru că aşa m-am subliniat, nu vom trece la implementarea codurilor până când nu considerăm că sistemul judiciar este complet pregătit, din trei puncte de vedere.
Resurse umane suficiente, îmbunătăţiri ale sediilor instanţelor şi parchetelor şi pregătire profesională a magistraţilor şi personalului nejudecătoresc, adică asimilarea de către aceştia a conţinutului normativ al codurilor. Prin urmare, se impune până atunci, o măsură de favorizare a accelerării ritmului proceselor. În acelaşi timp, sperăm ca din Parlament, până la jumătatea acestui an, să primim veşti bune care să constea în adoptarea celor două coduri de procedură, cod de procedură civilă, cod de procedură penală. Aceasta ne va permite să lansăm studiile de impact, adică de evaluarea impactului normativ şi logistic, în cele din urmă, financiar al aplicării codurilor şi să lansăm etapa de pregătire a sistemului pentru discutarea codurilor asimilare a lor. În fine, pentru partea a doua a anului, mi-am propus un obiectiv care ar trebui să fie banal, dar în condiţiile economice pe care le cunoaştem, extrem de dificil şi anume, să obţin din partea ministerului finanţelor, resursele necesare pentru deblocarea posturilor în sistemul judiciar, pentru că avem o, mă rog, un deficit de resurse umane pe care îl cunoaşte toată lumea.
Realizator: Da, vă mulţumesc foarte mult pentru această introducere. Aţi atins mai multe puncte şi vă propun să le luăm pe rând. Despre coduri ca termen, politicienii, clasa politică, administraţia ne-a informat că în următoarele 8 luni vor fi implementate. Deci, aveţi timp în următoarele 8 luni să faceţi aceste coduri funcţionale sau le ve-i adopta ca executiv tot prin asumare de răspundere ?
Cătălin Predoiu: Aici sunt două probleme. Adoptarea Codurilor de procedură este o chestiune în competenţa şi la nivelul Parlamentului şi eu aş evita ca ministru al Justiţiei să fixez un calendar Parlamentului. Spun doar ceea ce ar fi bine pentru sistemul judiciar, rămânând ca Parlamentul să stabilească propriile priorităţi, propriile, în fine, proiecte de activitate. Am spus doar că ar fi ideal să le avem până la jumătatea acestui an. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla sau ele vor fi adoptate în sesiunea din toamnă. Cea de-a doua faţetă a problemei este legată de pregătirea implementărilor şi de data la care ele vor fi implementate, adică data la care, mai corect spus din punct de vedere juridic, ele vor intra în vigoare.
Eu m-am ferit să fixez un termen aproximativ şi de aceea am optat să nu prevedem în chiar cuprinsul Codurilor data intrării lor în vigoare, pentru că va depinde foarte mult de condiţiile concrete şi interne, intrinseci sistemului judiciar, dar şi externe, stadiul, dacă vreţi, de pregătire din punct de vedere financiar al implementării acestor Coduri. Data intrării lor în vigoare va fi indicată, cel mai probabil, prin legile de punere în aplicare a acestor acte normative importante.
Realizator: Costă mult implementarea lor?
Cătălin Predoiu: Vom putea şti exact după ce facem evaluarea prin studiile de impact…
Realizator: Când?
Cătălin Predoiu: … şi aici cred că mai durează câteva luni de zile. Aş vrea să răspund indirect unor critici care opinau ca ar fi fost mai bine să facem o evaluare a costului şi apoi, după aceea, să ne punem problema adoptării Codurilor. În primul rând, aş spune că noi a trebuit să decidem dacă facem o justiţie de câţi bani avem disponibili la Ministerul Finanţelor, pentru asta sau facem o justiţie după standardele europene. Am optat pentru a doua variantă şi nu îmi pare rău.
Eu cred că în orice condiţii, statul român trebuie să facă din justiţie o prioritate şi să pregătească resursele necesare, cu atât mai mult cu cât eu nu cred că aceste resurse vor pune probleme la scara bugetului, pentru că nu vorbim de un sistem cu foarte mulţi angajaţi. Sunt totuşi câteva mii de oameni şi, pe de altă parte, efectul direct, chiar şi economic, dacă vreţi, la buget, al taxelor de timbru este mult peste ceea ce se cheltuie cu sistemul judiciar.
Pe de altă parte, efectul indirect, efectele benefice în societate ale unui sistem de justiţie european sunt, practic, de neevaluat, sunt efecte pozitive, este un efect de regularizare a societăţii, este un efect de îndreptare indirectă a conduitelor…
Realizator: De modernizare a societăţii?
Cătălin Predoiu: Da, pentru că fiecare va modela propria conduiă în raport cu ceea ce se întâmplă în justiţie. Am dat exemplu de nenumărate rânduri de conduita părţilor în raporturile civile şi comerciale, respectarea unui contract. cred că, în fine, articolul 969 din Codul Civil, care spune atât de frumos că între părţi, convenţiile legal făcute au putere de lege, va exista cu adevărat literă de lege.
Astăzi, de multe ori, întâlnim conduite reprobabile de încălcare a actelor încheiate între părţi pentru simplul motiv că este foarte greu să obţii din justiţie o reparaţie şi atunci e o primă de încurajare, pentru cei care doresc să adopte o astfel de conduită. Închid paranteza şi revin la chestiunea costurilor şi la prioritatea implementării acestor Coduri. Spuneam în urmă cu ani de zile că ar trebui să fie un obiectiv central strategic. Iată că Raportul de ţară din martie 2010, pe care dumneavoastră l-aţi citat, are trei recomandări principale. Una dintre ele este aceasta: să grăbim implementarea Codurilor, ceea ce înseamnă că şi alţii au observatcât de important este pentru sistem acest lucru. Mai sunt şi alte două recomandări, poate revenim asupra lor: rezolvarea problemei de resurse umane şi un consens politic pentru sprijinirea modernizării justiţiei.
Realizator: Aţi făcut un apel la partidele politice, chiar joi, în ziua prezentării raportului de ţară, pentru ca să sprijine modernizarea justiţiei în acest sens. Aţi primit vreun răspuns?
Cătălin Predoiu: Apelul este reluat, dacă pot să spun aşa. Observând complexitatea problemelor din justiţie, încă din 2008, din vara lui 2008, la Ziua justiţiei, am lansat această idee de conturare a unei agende minimale, care să fie sprijinită de toate partidele parlamentare, agendă minimală care să cuprindă o serie de puncte asupra cărora toată lumea, toate forţele politice să cadă de acord.
Am reluat acest demers instituţional în ianuarie 2009, trimiţând o scrisoare tuturor şefilor de partide parlamentare şi, iată, îl reiau şi astăzi. Aş vrea să citez aproximativ din raport – citez din memorie: se spune că acest obiectiv trebuie să fie unul de importanţă naţională. În alte cuvinte, noi ar trebui să selectăm o serie de obiective, spre exemplu implementarea Codurilor, acoperirea costurilor pentru resursele umane, îmbunătăţirea infrastructurii imobiliare a sistemului judiciar, la care să subscrie toate partidele. Odată făcută această susţinere, va fi mult mai simplu pentru orice guvern, indiferent de structura sa politică, să continue reformele, pentru că asta este ceea ce a lipsit în ultimii, să zicem, 10 ani, continuitate în reformă şi consecvenţă. În ultimii doi ani îmi place să cred că această consecvenţă a existat, această continuitate a fost asigurată, o oarecare stabilitate şi predictibilitate a ceea ce încercăm să facem în justiţie, chiar dacă uneori viteza a mai scăzut, cum spuneaţi şi dumneavoastră, cum o spune şi raportul.
Realizator: Eu citez raportul, nu spun eu.
Cătălin Predoiu: Exact. Şi foarte multă lume, inclusiv profesionişti ai dreptului ne întreabă: „În regulă, dar când se văd efectele?” Eu cred că un profesionist trebuie să ştie că ceea ce facem astăzi în justiţie se va vedea în câţiva ani de zile şi ceea ce trăim astăzi în justiţie este ceea ce s-a făcut sau nu s-a făcut în ultimii 10-15 ani. Deci ar fi păcat să renunţăm la un optimism moderat, la o atitudine raţională, lucidă, dar în acelaşi timp proactivă, combativă, şi să nu continuăm ceea ce am început şi să dezarmăm în faţa criticilor.
Pentru că ceea ce trăim astăzi este o realitate juridică sădită în ultimii 10-15 ani. Ceea ce încercăm să facem astăzi este să sădim o nouă realitate juridică. Ea va răsări. Cei care au ochi să vadă ceea ce facem noi astăzi ştiu că într-o bună zi vom culege şi roadele. În orice caz, eu mă număr printre cei care pledez pentru continuitatea acestor eforturi şi de aceea cred că cea mai bună garanţie este acest minim consens politic. Noi încercăm să facem la minister şi o dublare a acestui consens de un efort administrativ, în sensul că am finalizat şi vom publica imediat după Paşte, o strategie de dezvoltare a sistemului judiciar în 2010-2013, pe care dorim să o discutăm cu sistemul, cu asociaţiile profesionale, cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu Înalta Curte, şi apoi, după ce o vom finisa, îmbunătăţi cu sugestii din sistem, o vom supune adoptării Guvernului, aprobării de către Guvern, prin hotărâre de guvern, astfel încât să avem şi un instrument planificator în eforturile pe care urmează să le facem în anii 2010-2013. Repet, indiferent de evoluţiile politice, astfel încât orice conjucturi politice perturbatoare ar mai exista în anii care vin să nu afecteze acest proiect, deci să facem, dacă vreţi, un culoar de neutralitate, un culoar de politică instituţională pentru justiţie care să fie în afara oricăror dezbateri şi confruntări politice.
Realizator: Iată ce spun eu, acum, ca să revin şi eu, pe zona mea: aţi primit răspuns de la politicieni, la aceste demersuri repetate, pe care le-aţi făcut? În afară de această dorinţă, de a pune în dezbaterea nivelului Executivului.
Cătălin Predoiu: Sigur că, în plan declarativ, în urma multiplelor discuţii, pe care le am cu parlamentari, cu oameni politici cu sau fără funcţii, acest obiectiv este primit cu generozitate; iar, pe de altă parte, faptul că nu există, însă, deocamdată, în mod efectiv, creat un astfel de consens, pe câteva teme minimale, nu trebuie, în opinia mea, să ne dezarmeze, ci, dimpotrivă, ar trebui să ne biciuiască ambiţia, şi să-l cătăm în continuare.
Concret, eu am de gând să repet şi instituţional, dincolo de declaraţia de joia trecută, acest demers, lansând o invitaţie, la o întâlnire. În acelaşi timp, menţin un dialog permanent, cu asociaţiile profesionale de magistraţi şi chiar cu magistraţii înşişi, vizitând cât pot de mult instanţele din ţară, şi sper că, la un moment dat, cele două „fluvii”, dacă vreţi, să se întâlnească într-o atitudine şi într-un efort concret, instituţional.
Realizator: Se vorbeşte în consens sau se caută un consens pentru modificarea Constituţiei. Ministrul justiţiei ce opinie are, în acest sens? Când trebuie modificată Constituţia? Acum? După implementarea codurilor? După găsirea unui consens pe zona legislativă?
Cătălin Predoiu: Sigur că, ca un jurist cu oarecare experienţă practică şi academică, am şi eu observaţiile mele, despre modul în care au funcţionat lucrurile la nivel constituţional, am şi eu ideile mele legate de acest subiect. Pe de altă parte, ca ministru, am luat act, în mod direct, de unele efecte ale modului în care funcţionează Constituţia în vigoare. Însă, nu aş vrea să mă pronunţ în legătură cu o temă care nu este în spectrul de atribuţii şi în planurile instituţionale ale Ministerului Justiţiei. Este o temă politică, este o temă de nivelul Parlamentului. După cum ştiţi, eu sunt…
Realizator: Şi reforma justiţiei este o temă.
Cătălin Predoiu: Cred că este o chestiune care trebuie discutată în locul potrivit, şi de oamenii care au, în mod instituţional, legal, atribuţii faţă de acest subiect. Deocamdată, rămân într-o rezrevă, dar o rezervă care nu exclude observaţia a ce se întâmplă în jur. Şi, dacă, în viitor, din punct de vedere instituţional, lucrurile se schimbă, şi este solicitată, pe baza unor reglementări concrete sau a unor demersuri politice concrete, opinia Ministerului Justiţiei, eu voi fi gata să o ofer.
Realizator: Iată o întrebare: la modificarea Constituţiei sau a unor asemenea legi, Ministerul Justiţiei nu este consultat, încă din această fază, chiar de Legislativ?
Cătălin Predoiu: Repet. În această fază, Ministerul Justiţiei nu are niciun fel de implicare în discuţiile politice legate de o eventuală modificare a Constituţiei.
Realizator:Atunci, nici nu vreau să vă întreb, şi să plusez, deşi sunt curioasă să aflu reacţia dumneavoastră despre CSM şi modificările la ceea ce înseamnă CSM la ora actuală. Dacă vreţi, îmi răspundeţi; dacă nu, asta este.
Cătălin Predoiu: Ar însemna să anticipăm, în mod gratuit, un subiect care s-ar putea să fie pus în discuţie, cu ocazia dezbaterilor consituţionale. Şi, probabil că, la acel nivel, la acel moment, chiar CSM va avea o poziţie. În procesul normal, firesc de dezbatere şi de conturare, cristalizare a unei opinii a CSM, faţă de acest subiect, propria reformă, voi avea lucruri de spus.
La ultima emisiune, pe care am realizat-o împreună şi care a fost în perioada protestului magistraţilor pentru menţinerea, obţinerea de salarii şi sporuri, deci, eraţi, atunci, calm, şi că lucrurile se vor
Realizator: La ultima emisiune, pe care am realizat-o împreună şi care a fost în perioada protestului magistraţilor pentru menţinerea, obţinerea de salarii şi sporuri, deci, eraţi, atunci, calm, şi că lucrurile se vor rezolva prin înţelepciune. Se pare că s-au rezolvat, pentru că magistraţii sunt fericiţi, în ceea ce priveşte zona financiară şi salarială. Au, însă, alte probleme. Se contestă unii pe alţii, se cercetează unii pe alţii, se pârăsc unii pe alţii. Vreau să vă întreb: este o campanie pentru viitoarele alegeri la CSM, sau chiar problema corupţiei în sistem este reală? Cum vedeţi protestul magistraţilor, de astăzi?
Cătălin Predoiu: Aţi evocat discuţia noastră, de anul trecut, faţă de proiectata reglementare a salarizării…
Realizator: Era în timpul procesului.
Cătălin Predoiu: …cu aplicaţia sistemului judiciar, era chiar în timpul procesului. La acel moment, eu…
Realizator: Protestului…, îmi cer scuze.
Cătlin Predoiu: Nu, protestul a început ceva mai târziu, dar existau discuţii. La acel moment, eu fixasem, oarecum, reperele poziţiei Ministerului, în discuţiile la nivel de Guvern, şi eram hotărât să susţin în faţa Guvernului includerea în salarizarea magistraţilor a celor două sporuri importante. Dânşii ştiu foarte bine despre ce este vorba şi aveam semnale pozitive. Nu era încă o decizie luată, dar eram optimist. Îmi pare bine că optimismul meu s-a confirmat, îmi pare rău că nu am fost destul de convingător, să-i fac să rămână calmi, până la sfărşit, şi să-şi…
Realizator: Să nu facă acel protest, care a stârnit, inclusiv la Uniunea Europeană…
Cătălin Predoiu: Da, în raportul de ţară nu este lăudat acel protest, ca să nu spun altfel.
Realizator: Nu este lăudat.
Cătălin Predoiu: Dar, pe de altă parte…
Realizator: Dar, protestul de astăzi?
Cătălin Predoiu: Eu încerc să fiu înţelegător şi să iau act de faptul că au existat şi alte solicitări, decât cele salariale, în acel protest. Revenind, astăzi, cred că ceea ce s-a întâmplat este un semn că sistemul este viu, că reacţionează la ceea ce se întâmplă cu el. În opinia mea, asistăm la încheierea unei etape, ca să nu spun a unei epoci, pentru că evocă vremuri de mai puţină fericită amintire, dar este limpede că se termină un arc de 20 de ani, şi probabil că asistăm la naşterea unui nou ciclu de dezvoltare a sistemului judiciar. Eu sper ca, în acest nou ciclu, să facem un pas înainte, să lăsăm în urmă problemele de integritarte, să lăsăm în urmă probleme de corupţie, acolo unde ele există – sectorial şi punctual – în sistemul judiciar şi să dublăm independenţa câştigată în ultimii 20 de ani, independenţa magistraţilor, cu mai multă responsabilitate şi cu integritate. Integritatea este un lucru pentru care n-ai nevoie de buget fabulos, n-ai nevoie de sedii ultrasofisticate, dar, în acelaşi timp, este un ingredient, fără de care nu poate exista însăşi ideea de justiţie, nu poarte exista garanţia că, în proces, se face dreptate, nu poate exista garanţia că, din Palatul de Justiţie, izvorăşte lumina, şi nu întunericul.
Spun asta pentru că suntem în preajma Paştelui şi, poate, e o metaforă care se potriveşte cu momentul la care discutăm. Asta trebuie s-ajungem noi să facem; or, punctul de declanşare a acestei noi atitudini, acestei noi filosofii faţă de propriul sistem, este…
Realizator: Sunt acuzaţiile de corupţie în sistemul magistraţilor.
Cătălin Predoiu: Eu aş vrea să văd partea… totdeauna jumătatea plină a paharului. Sunt reacţiile celor care…
Realizator: Dar, e sau nu corupţie în sistem?
Cătălin Predoiu: Nu doresc, nu doresc, nici măcar să existe dubii în legătură cu integritatea sistemului. La întrebarea dacă există sau nu corupţie în sistem, trebuie să răspund: instituţii pe care statul român le-a creeat şi le finanţează pentru a constata şi combate, inculpa, stârpi – dacă vreţi – acest fenomen. Ministrul Justiţiei poate să dea, eventual, semnale, şi…
Realizator: Ce semnal daţi?
Cătălin Predoiu: Cu precauţiile necesare, la un moment dat, eu am adresat aceste semnale. Reamintesc că în ianuarie anul trecut, într-o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, am propus să adoptăm o declaraţie simbol, o reacţie, un mesaj către sistem, în sensul că dezavuăm orice formă de încălcare a deontologiei, orice formă de rabat de la integritate indicând chiar pericolul unor eventuale reţele transprofesionale care să paraziteze actul de justiţie. Cred că asta ar trebui făcut şi astăzi, fără întârziere, şi anume, dincolo de mecanismele instituţionale care funcţionează conform atribuţiilor fiecărei instituţii şi peste care nu este cazul să intervenim, dar dincolo de aceste mecanisme instituţionale cred că CSM trebuie să afişeze mai străveziu, aşa, mai transparent şi mai dezinvolt o detaşare de orice umbră de toleranţă faţă de lipsa de integritate.
Sigur că în plan individual fiecare dintre noi, membrii CSM-ului, şi eu sunt membru CSM, declarăm acest lucru, dar cred că ar sta bine să facem şi o declaraţie a plenului fără nici un fel de trimitere la vreun caz sau altul, fără să punem în discuţie prezumţia de nevinovăţie, dimpotrivă, chiar să aşesăm la baza acestei declaraţii principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Realizator: Concret, cum se face?
Cătălin Predoiu: Se face. Se scrie un text şi îl semnăm cu toţii şi apoi îl dăm publicităţii pentru ca sistemul să înţeleagă că mergem în direcţia bună şi vrem să-l conducem în direcţia bună.
Realizator: O întrebare de la ascultătorii noştri era dacă magistraţii pot să judece magistraţi?
Cătălin Predoiu: Sigur că pot să judece magistraţi. Păi magistraţii, judecătorii sunt judecători pentru oricine.
Realizator: Adică nu este o luptă, aşa, în rândul magistraţilor, şi este un fel de autoreglare în sistem, asta vreţi să spuneţi dumneavoastră? Că la asta asistăm, nu e o luptă aşa, tot pe – să citez ascultătorii noştri – un Tata Geoană, aşa?
Cătălin Predoiu: Eu aş cita un poet, care spunea că toată viaţa e o luptă şi, prin urmare, trebuie să ne luptăm. Important e pentru ce te lupţi şi depinde dacă, privind această luptă, desprindem conotaţiile, hai să spunem, mai mărunte, care ţin de prezent şi de concurenţă inerentă între persoane sau privind principiile care se degajă din această luptă, pentru că, în final, ceea ce rămâne este sensul celor pe care le faci.
Sunt convins că marea majoritate a judecătorilor, a procurorilor militează pentru o justiţie lipsită de probleme de integritate şi corupţie. Văd acest lucru mergând în ţară şi discutând cu oamenii direct. Există o preocupare pentru reputaţia sistemului, există o grijă şi chiar un sentiment de dezamăgire că eforturile extraordinar de dificile pe care le fac cei mai mulţi dintre ei, judecând sau lucrând în anchete în condiţii extrem de dificile, din punct de vedere logistic, nu sunt totdeauna apreciate.
Realizator: Sunt şi greşeli. De exemplu, la CEDO.
Cătălin Predoiu: Chiar pot să spun că am primit şi critici că nu subliniez mai des ca ministru eforturile extraordinare pe care ei le fac. Iată, o fac acum şi le recunosc, chiar în aceste momente dificile, marii lor majorităţi eforturile mari. În acelaşi timp, nu uit să le aduc aminte, chiar discutând direct cu ei, că aproape oriunde merg sunt întâmpinat şi de oameni cu lacrimi în ochi după ce au fost în Palatul de Justiţie.
Realizator: Şi percepţia despre justiţie a scăzut.
Cătălin Predoiu: Da, însă trebuie să muncim cu toţii să schimbăm această percepţie. Acuzând nediferenţiat nu facem niciun serviciu nici publicului, nici justiţiei. Da, sunt în continuare probleme, dar luptăm să le rezolvăm. CEDO…
Realizator: Întrebare concretă: câte dosare sunt la CEDO acum, pentru că daunele le plătim cu toţii, şi sunt totuşi greşeli, nu, sau cum?
Cătălin Predoiu: Sunt, aşa statistic vorbind, peste 4.200 de plângeri făcute împotriva României, dar pot în acelaşi timp să vă spun că sub 3% din cazuri au fost soluţionate cu condamnări; aproximativ 10-12 milioane de euro de-a lungul celor 20 de ani au fost daunele, la un volum de dosare imens pentru sistemul judiciar, care depăşeşte mult capacitatea lui de procesare.
Pe de altă parte, de multe ori injustiţia rezidă chiar în lege, deci procesul de elaborare şi corelare legislativă trebuie îmbunătăţit.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru participarea la această emisiune.
