Agerpres
Asumarea rolului justiţiei de arbitru în societate nu se poate face fără asanarea morală a sistemului judiciar şi a profesiilor juridice, chiar din interior, a declarat luni ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.
‘Aceasta nu este o problemă, care poate aştepta o rezolvare pe termen mediu, este o necesitate a prezentului.Cetăţenii aşteaptă acest lucru de la noi acum! (…) Toate organizaţiile politice trebuie să-şi asume consolidarea independenţei puterii judecătoreşti – cea mai puternică garanţie pentru respectarea drepturilor cetăţenilor ‘, a afirmat Predoiu, într-o conferinţă de presă, în care a anunţat că lansat în dezbatere publică Strategia de Dezvoltare a Justiţiei ca Serviciu Public, pe următorii patru ani. El a subliniat că o nouă generaţie magistraţi îşi arată disponibilitatea şi ‘chiar dorinţa de a-şi asuma destinele justiţiei, de a rupe punţile cu vechile ambiguităţi şi vulnerabilităţi postdecembriste şi de a-şi asuma continuarea reformelor’. Ministrul Justiţiei a subliniat că noua generaţie de magistraţi are nevoie de un sprijin fără echivoc pe care Executivul, prin MJ, trebuie să-l acorde prin măsuri instituţionale.’Este esenţial ca vectorii de progres şi de schimbare în bine din sistemul judiciar să fie sprijiniţi necondiţionat de măsuri politice şi legislative concrete, pentru ca balanţa să fie decisiv şi irevocabil înclinată în favoarea progresului’, a precizat Predoiu.
Totodată, ministrul Justiţiei a anunţat că, în această săptămână, MJ va finaliza şi lansa în dezbatere publică un prim punct din această strategie, o lege de accelerare a procedurilor de judecată. El a spus că, fără îndoială, obiectivul fundamental al strategiei este reprezentat de noile coduri, respectiv, finalizarea procesului de adoptare a codurilor de procedură, inclusiv a legii privind executarea pedepselor, elaborarea legilor de punere în aplicare a acestora şi realizarea studiilor privind pregătirea punerii în aplicare a celor patru coduri, pregătirea sistemului pentru intrarea în vigoare a codurilor.
Strategia urmăreşte şi alte obiective foarte importante, precum perfecţionarea legislaţiei-cadru aplicabile în sistemul justiţiei prin ajustarea cadrului legislativ fundamental (legile justiţiei) şi consolidarea instituţională a sistemului judiciar, în principal prin consolidarea capacităţii şi responsabilităţii CSM, reorganizarea instanţelor, reorganizarea Ministerului Public, finalizarea procesului de reorganizare a MJ, eficientizarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, dezvoltarea Serviciului de Probaţiune şi reformarea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
Alte obiective urmărite de MJ prin această strategie sunt : unificarea practicii judiciare şi îmbunătăţirea pregătirii profesionale a magistraţilor, consolidarea integrităţii instituţiilor din cadrul sistemului judiciar ( prin promovarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor profesiilor juridice, evaluarea eficienţei mecanismelor preventive anticorupţie la nivel instituţional şi actualizarea acestora, creşterea gradului de implicare a societăţii civile în agenda anticorupţie), finanţarea corespunzătoare a justiţiei prin asigurarea resurselor suficiente pentru implementarea codurilor şi prin eficientizarea acţiunii MJ în domeniul accelerării investiţiilor şi atragerii de fonduri europene.
De asemenea, strategia mai are în vedere modernizarea statutului unor profesii juridice ori conexe sistemului justiţiei (avocat, expert, notar, practician în insolvenţă, executor judecătoresc, traducător /interpret ), agenda europeană şi cooperarea internaţională în domeniul justiţiei (creşterea încrederii partenerilor europeni şi internaţionali în calitatea şi predictibilitatea activităţii sistemului judiciar român; consolidarea capacităţii de coordonare internă în domeniul justiţiei şi implicarea activă a României în procesul decizional la nivelul UE), precum şi componenta de comunicare transparentă şi promovare care presupune măsuri care să conducă la creşterea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie.
Strategia cuprinde şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare, impus de Comisie Europeană, deoarece condiţionalităţile care ţin de sistemul judiciar se regăsesc printre obiectivele strategiei.
