Realizator: Tema: Raportul de ţară pe justiţie, prezentat ieri, la Bruxelles, de Comisia Europeană. Veşti nu tocmai bune de felul, citez din raport, pagina 8, este o „bijuterie”, să spunem aşa, de interpretat şi de comentat: „România nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reformă”.
Modificările Legii privind Agenţia Naţională de Integritate, votate la 30 iunie, reprezintă un pas important înapoi. Comisia inivită România să-şi onoreze angajamentele prin găsirea celor mai adecvate mijloace legislative pentru a restabili competenţele ANI, de a propune confiscarea efectivă a averilor nejustificate.
România ar trebui să-şi propună să asigure un sprijin politic larg pentru transparenţă, eficienţă împotriva corupţiei şi a conflictelor de interese.
Realizator: Domnule ministru (Cătălin Predoiu), ce vrea să spună Comisia în aceşti termeni?
Cătălin Predoiu: Bună ziua. Comisia vrea să spună că este nevoie de mai multă susţinere politică pentru agenda tehnică. Mecanismul de cooperare şi verificare este, de fapt, un pachet de măsuri, măsuri tehice şi măsuri legislative. Aceste măsuri sunt sprijinite din spate de un suport politic, care în principal vine de la guvern. Acest suport politic a existat constant, permanent şi va exista pentru reformele din justiţie, suportul politic venit din partea guvernului şi a majorităţii.
Problema este că trebuie să obţinem un suport politic mai larg, pentru că agenda justiţiei implică uneori adoptarea de legi care necesită o anumită majoritate, alteori necesită priotizarea unor măsuri, cum ar fi bugetele justiţiei, alteori anumite excepţii, cum ar fi deblocarea posturilor, când restrângem posturi peste tot în aparatul bugetar. Şi atunci, pentru sprijinirea acestor măsuri tehnice, este nevoie de o înţelegere politică transpartinică, adică atât între partidele de la putere, cât şi între partidele din opoziţie, dacă se poate, între ele. Aş face o legătură cu raportul precedent. În raportul precedent, din martie acest an, a existat, de asemenea, o frază-cheie. Acea frază spunea: „Este important ca România să asigure un suport politic larg pentru susţinerea codurilor de proceduri”. Şi iată că atunci când a existat acest suport politic, a fost îndeplinit şi obiectivul: codurile au fost adoptate, se încheie o epocă de redactare a cadrului legislativ fundamental al noii justiţii din ţara noastră şi a fost asigurată tocmai printr-o cooperare interinstituţională – minister, CSM, guvern, parlament – dar şi interpolitică. Adică, a existat un suport mai larg. Din păcate, nu a existat acelaşi suport politic larg şi pe alte teme de interes naţional, cum ar fi ANI. Asta vrea să spună Comisia.
Realizator:Bine, aici mie nu mi se pare că începem cu ANI, dacă spune Comisia „România nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reformă”. Acum, să ne întoarcem la ANI.
Cătălin Predoiu: Tocmai aici daţi-mi voie să vă întrerup, înainte să ne întoarcem la ANI. Tocmai aici este oarecum şi viziunea diferită pe care România o are faţă de raport, şi anume că nu trebuie extrapolat ceea ce s-a întâmplat la ANI pe celelalte obiective din mecanism, pe celelalte trei obiective din mecanism, cu atât mai mult cu cât în partea tehnică sunt notate progrese însemnate pe toate celelalte trei obiective.
Deci, apare oarecum o disonanţă între partea tehnică a raportului şi concluzia lui politică, pe care noi o găsim prea severă. Vreau să spun, cu autorittaea pe care oam în funcţie şi cu mandatul pe care îl am, că România şi-a onorat angajamentele europene, va continua să le onoreze şi că există suficientă voinţă politică în ţară ca să împingem înainte această agendă a reformei.
Realizator:Mulţumesc mult, domnule ministru, pentru aceste precizări. Trec puţin peste ANI şi mă întorc la partea politică. Comisia parcă nu spune acelaşi lucru faţă de România prin această frază. Plus că la pagina 4 mai există o frază: ne-am încălcat angajamentele faţă de Comisie.
Cătălin Predoiu: Tocmai aici este divergenţa.
Realizator:Este foarte dur felul în care este privită România.
Cătălin Predoiu: Prea dur.
Realizator:Dumneavoastră spunei prea dur.
Cătălin Predoiu: Eu nu fac decât să mă uit la partea tehnică. Până la urmă, o concluzie politică trebuie să ţină cont şi de agenda tehnică.
Realizator:Dar dumneavoastră aţi spus că este nevoie de sprijin politic.
Cătălin Predoiu: Eu înţeleg din contactele pe care le-am avut, din discuţiile pe care le-am avut, inclusiv la nivelul Comisiei nu mai departe de luni, cu o zi înainte de raport, că acesta se doreşte a fi un semnal de alarmă pentru cei care, ocupând poziţii politice nu neapărat în zona executivă sau în zona puterii, indiferent unde, nu înţeleg că aceasta este o prioritate şi o condiţie ilio tempore la aderare, care trebuie îndeplinită cât mai rapid cu putinţă.
Până la urmă, este şi interesul nostru ca să închidem odată acest mecanism. Şi asta este, dacă vreţi, un oarecare regret pe care îl am şi este legat de faptul că am fi putut, aveam toate condiţiile, toate condiţiile, să avem un raport bun în această vară, dacă nu se întâmpla cea ce s-a întâmplat cu ANI. De aceea, în plenul Senatului am spus că riscăm să punem în pericol întreg raportul, pentru că am anticipat, pe baza discuţiilor pe care le aveam, reacţia.
Am anticipat această reacţie şi am atras atenţia în Senat asupra acestui lucru. Din păcate, un moment de confuzie politică, de lipsă de inspiraţie privind măsurile pe care trebuie să le luăm au risipit aproape doi ani de muncă interinstituţională, subliniez interinstituţională, inclusiv munca parlamentului. Adică, tot ceea ce a clădit parlamentul bun în acest raport pe partea de coduri a risipit cu cealaltă mână.
Realizator:Dar bine, omul obişnuit, noi, ziariştii obişnuiţi, nu prea înţelegem cum merg lucrurile astea. Pentru că vedeţi dvs. despre ANI, noi ne-am propus ANI acum cinci ani. Noi ne-am dorit ANI. Noi vorbim de ANI ăsta de cinci ani. Suntem în punctul în care, ieri, preşedintele României spunea că aveam un bun prilej să refacem din nou legea cu ANI şi că trebuie făcută o nouă lege. Vă rog să-mi spuneţi ce ar însemna aşa ceva? Cine ar face legea? Ce rol are Ministerul Justiţiei în acest context? Ce rol are guvernul sau preşedintele ca să…
Cătălin Predoiu: Ministerul Justiţiei a reacţionat foarte prompt după decizia Curţii Constituţionale din luna aprilie. A elaborat un proiect de lege. Era în standardele şi ale Uniunii şi ale deciziei Curţii Constituţionale. Din păcate, a fost mult modificat acest proiect în …
Realizator:În parlament.
Cătălin Predoiu: Da. Şi acum Curtea Constituţională a constatat că în parlament…
Realizator: Acum două seri, să precizăm.
Cătălin Predoiu: Acum două seri, da. Acum două seri Curtea Constituţională a precizat faptul că în parlament, în Senat, s-a produs o iregularitate de ordin procedural – nu intru în detalii tehnice – s-a încălcat principiul care stabileşte o competenţă clară pentru fiecare dintre camere, principiul bicameralismului şi legea se va întoarce înapoi în parlament. Cu această ocazie, noi sperăm să reuşim.
Realizator:Să reuşiţi, cine? Dvs. guvernul sau dvs. Ministerul Justiţiei?
Cătălin Predoiu: Păi mă întorc iată, la raport. Noi toţi în Parlament, pentru că, mă rog, guvernul va susţine o anumită poziţie acolo şi sper ca palamentarii să citească cu atenţie şi raportul şi să citească cu atenţie decizia Curţii Constituţionale şi să reuşim să avem acel consens politic despre care vorbeşte raportul şi să introducem în proiectul de lege, că nu putem vorbi încă de o lege, şi celelalte propuneri pe care preşedintele le-a făcut în cererea de reexaminare.
Realizator:O singură problemă. Preşedintele aseară spunea că este un bun prilej de a face o nouă lege, vă întreb încă o dată …
Cătălin Predoiu: Sub aspect calitativ, sigur că va fi o nouă lege. Pe de altă parte…
Realizator:Cine o face? Tot Ministerul Justiţiei? Asta e important.
Cătălin Predoiu: Nu, o face parlamentul. Deci noi acum în parlament va trebui…. Mă rog, parlamentul va trebui să reexaminteze proiectul întors de la Curtea Constituţională. Cu această ocazie sperăm să aducem proiectul în standardele pe care le dorim. Sigur că dacă acest lucru nu se va întâmplă, noi vom susţine că, în general, guvernul este invitat cu experţi acolo şi cu reprezentanţi. Noi vom susţine soluţia care să conducă la includerea acestor…De comisiile de la Curţile de Apel este vorba în proiectul de lege.
Realizator:Deci aici, apropo de raport, se spune aşa: „Trebuie să se găsească la zona ANI o formă prin care să fie confiscate averile”. Poate ANI să facă aşa ceva?
Cătălin Predoiu: Nu, raportul este mai nuanţat în acea privinţă. Este, dacă vreţi, sarcina noastră, în parlament, să găsim o soluţie tehnică. Pe de altă parte, aşa cum bine s-a spus şi ieri, dacă această soluţie tehnică nu poate fi găsită,le într-un viitor oarecum previzibil trebuie gândită chiar şi o ajustare constituţională sub acest aspect, în sensul că, în opinia mea, dat fiind particularităţile României, ca şi în general a statelor din Est şi ale proceselor prin care au trecut cu privatizarea, cu reconstrucţia statului de drept etc., eu cred că acestă prezumţie de liceitate a dobândirii averilor ar trebui să-şi găsească consacrarea într-un act normativ cu rang de lege şi nu într-o Constituţie, cu o serie de excepţii.
Adică principiul potrivit căruia averea este dobândită ilicit ar trebui să sufere o importantă ajustare, o excepţie în ceea ce priveşte demnitarii statului, pentru că societatea şi nu neapărat comisia, societatea noastră în primul rând are nevoie de garanţii privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice. Şi atunci când îţi asumi, accepţi o exercitare a unei funcţii publice, o accepţi cu toate constrângerile aferente, şi cu salarii mai mici şi cu răspunderi mai mari, şi cu program prelungit, şi cu stres…
Realizator:Şi cu o afaceri în stand-by şi nu … Ce le facem? Ce ne facem cu zona asta?
Cătălin Predoiu: Afacerile în stand-by puse în paranteză şi eliminate. Câtă vreme nu facem această distincţie între funcţia publică…
Realizator: Nu, noi, populaţia, o facem. Problema este cei care sunt în funcţii…
Cătălin Predoiu: …şi întreprinderea privată, vom avea tot timpul aceste probleme. E greu la început, dar va trebui să ajungem acolo.
Realizator:O să mă întorc asupra acestui subiect, ştiu că suntem puţin presaţi, dar mă bucur că sunteţi aici. Chiar dumneavoastră aţi spus că România are nişte puncte divergente faţă de felul cum percepe acest raport al Comisiei Europene. Preşedintele însuşi spunea aseară că în cel mai scurt timp vor fi trimise fiecărei ţări membre a Uniunii Europene punctele de vedere ale României, inclusiv Comisiei. Întrebare: cine face această întâmpinare către ţările membre ale Uniunii Europene, Ministerul Justiţiei, guvernul sau preşedinţia?
Cătălin Predoiu: Înainte de a vă răspunde, aş vrea să vă spun că nu sunt atât de multe puncte în divergenţă.
Realizator: Câte sunt?
Cătălin Predoiu: Şi nu sunt puncte în divergenţă pe partea tehnică, acolo suntem de acord că raportul reflectă bine realitatea. Există o viziune diferită sub aspectul concluziilor politice şi sunt două aspecte aici. Prima: noi considerăm că România şi-a respectat angajamentele, însuşi faptul că facem aceste eforturi, că modificăm legi, că… Bun! Există o dovadă – nu? – că respectăm angajamentele şi vom continua să le respectăm. Şi a doua: că nu există voinţă politică. Nu putem generaliza că nu există voinţă politică la scara întregului establishment politic.
Spre exemplu, chiar în Senat, când s-a votat legea ANI, o primă rundă de vot a fost cu un rezultat la câteva voturi, deci noi am pierdut la câteva voturi.
Realizator:Dar asta e structura parlamentului, asta e structura.
Cătălin Predoiu: Vreau să spun, chiar în Senat a existat o voinţă politică în sensul dorit de… mă rog, obiectivul mecansimului de cooperare şi verificare. Deci sunt două chestiuni şi nu foarte multe, dar sunt esenţiale şi sunt importante pentru viitor. Adică noi trebuie să transmitem un semnal către viitor, către partenerii europeni – nu numai Comisia, dar şi statele membre – că suntem un partener valabil, că noi încercăm să ne îndeplinim aceste angajamente.
Şi nu putem să lăsăm o concluzie atât de grea să atârne pe o… mă rog, pe obrazul nostru, până la urmă. Bun!
Realizator:Preşedintele…
Cătălin Predoiu: Acuma, în legătură cu acest efort, acest demers explicativ, pentru că nu venim să spunem doar „Avem altă părere”, nu, avem o părere fundamentată. Şi iată care sunt fundamentele acestei păreri, date tehnice concrete privind ceea ce facem noi aici: o serie de proiecte de legi care sunt în curs de aprobare de către guvern şi transmitere înspre parlament, măsuri pe care urmează să le facem în viitor, pe care le-am luat şi aşa mai departe.
Acest raport, care va fi întocmit, practic, în principal la Ministerul Justiţiei, dar şi cu contribuţia foarte importantă şi valoroasă a colegilor de la Ministerul Afacerilor Externe, poate şi a colegilor de la CSM, dacă doresc să se implice sau alte instituţii, ANI, consilieri sau experţi de la administraţia prezidenţială. Nu ştiu, vom vedea cum stabilim acest modus operandi.
Va fi redactat şi transmis partenerilor noştri din statele membre şi de la Comisie. În acelaşi timp, după cum vedeţi, în paralel, noi deja continuăm această agendă, accelerăm poate această agendă. Preşedintele a anunţat că va face o convocare a parlamentului în temeiul constituţional. În guvern, săptămâna viitoare, deja avem programate, de mult, şi adoptarea unor proiecte de acte normative importante – legea micii reforme, strategia pentru justiţie. Eu cred că dacă accelerăm şi dacă există această voinţă politică, România poate avansa mult în următoarele luni.
Realizator:Preşedintele însă spunea ieri că prin acest raport s-au depăşit cele patru puncte pe care noi le-am agreat cu reprezentanţii Comisiei Europene la aderarea noastră în 2005, cele cuprinse în mecanismul de cooperare şi verificare. Şi se referea la trecerea în recomandări, la punctul 9 şi 10, achiziţiile publice. Vă rog să ne spuneţi dacă există sau nu o legătură între cele patru condiţionalităţi ale României, în cadrul mecansimului de cooperare şi verificare şi cele două puncte care sunt, da sau nu.
Cătălin Predoiu: Strict formal nu există o legătură. Mecanismul are patru obiective care nu vizează procedura de achiziţii publice şi de aceea noi am susţinut că există o extensie care se face, implicit în privinţa recomandărilor, de la cadrul stabilit iniţial al raportului. Au mai fost şi alte câteva frazări pe care noi le-am considerat că exced cadrului mecansimului şi ,pe baza discuţiilor bilaterale…
Realizator: Care sunt?
Cătălin Predoiu: …ele au fost, până la urmă, eliminate din raport şi de aceea cred că n-are rost să discutăm.
Realizator:Deci nu mai sunt.
Cătălin Predoiu: De asta spun, au mai fost.
Realizator: Ia uite ce spune aici, la „Achiziţii publice”, aici este uşoară confuzie. Deci, stabilirea responsabilităţilor în cadrul autorităţilor competente în ceea ce priveşte protejarea împotriva conflictelor de interese, precum şi efectuarea modificărilor, acolo unde este necesar, interzicerea ca funcţionarii publici cu înalt grad şi reprezentanţii aleşi să poată beneficia în mod direct sau indirect de contracte. Exact ce spuneaţi şi dumneavoastră.
Cătălin Predoiu: Noi nu putem acepta o interpretare flexibilă şi imprecisă a mecanismului care să permită multiplicarea obiectivelor la infinit. Mecanismul este strict determinat prin Decizia 928 din 2006 a Comisiei Europene, aceleea sunt benchmark-urile. Legat de integritate avem un benchmark obiectiv, numărul 2, care este ANI, acela tratează problema.
Nu putem achiesa la ideea că, prin diverse interpretări sau extensii, să includem în mecanism şi alte obiective, pentru că asta ar prejudicia poziţia României şi pe viitor ar însemna un semnal nepotrivit. Noi dorim să spunem că nu aşa trebuie interpretat mecanismul.
Realizator:Aşadar, România, la punctul 9 şi 10, are obiecţii, pentru că au fost incluse ca recomandări alte domenii decât cele patru. Dar, şi o să vă rog să-mi spuneţi aici comentariul dumneavoastră …
Cătălin Predoiu: Este o obiecţie de procedură. Adică, nu dorim să includem aici această problemă. Sigur că noi, în general, nu numai în ce priveşte achiziţiile publice ne propunem să avem un cadru normativ în standardele europene. Şi cred că în materie de acquis comunitar suntem în linie cu toate celelalte state membre. Sigur că dorim să perfecţionăm legislaţia, inclusiv a achiziţiilor publice, şi au fost discuţii permanente între Departamentul de Afaceri Europene şi reprezentanţii comisiei specializaţi, departament specializat pe această problemă a achiziţiilor publice, a fost ajustată legea de mai multe ori, vom continua să monitorizăm procesul prin instituţii competente, nu este treaba Ministerului de Justiţie, dar vă spun că este o problemă care excede mecanismului. Asta este tot. Şi vrem să rămânem în cadrul lui.
Realizator:Dar, ieri, preşedintele României făcea o altă trimitere spre aderarea la spaţiul Schengen. Ce legătură există între acest raport şi acea problemă legată de spaţiul Schengen? Nu-mi spuneţi că este vorba JAI. Sau despre asta este vorba?
Cătălin Predoiu: Nu, tocmai că preşedintele a semnalat această potenţialitate, plecând de la discuţiile pe care le-am avut anterior la nivelul Comisiei pe marginea proiectului de raport. Există, într-adevăr, o preocupare de partea noastră că s-a dorit sau se doreşte în viitor conexarea acestui mecanism cu problematica Schengen, care, de asemenea, este separată şi excede mecanismului.
Realizator: Cine doreşte aşa ceva?
Cătălin Predoiu: Bun. Există şi la nivelul Comisiei păreri şi păreri.
Realizator: Şi mod de gândire.
Cătălin Predoiu: Există şi la nivelul statelor membre păreri şi păreri, poziţii şi poziţii, dar trebuie să vă spun că, din discuţiile pe care le-am avut, inclusiv foarte recent la nivelul Comisiei, mi s-a exprimat opinia potrivit căreia nu aceasta este intenţia Comisiei. În orice caz, pe viitor, România ca poziţie nu va putea accepta o conexare a acestui mecanism cu problema Schengen, sunt două lucruri separate.
Ştiu că şi la nivelul statelor membre există această părere în general. Personal am discutat, în ultimele vizite pe care le-am făcut la Berlin şi Viena, faptul că în niciun caz nu putem să discutăm împreună aceste subiecte şi am găsit un acord la interlocutorii mei, atât la Berlin, cât şi la Viena, dar ne luăm precauţii. Este însă foarte important ce facem noi în perioada următoare.
Realizator:Ce trebuie să facem?
Cătălin Predoiu: Dacă România, spre exemplu, trece imediat în parlament la ajustarea cadrului normativ al ANI, trece la discutarea legilor pe care guvernul le va înainta ca proiecte în parlament, cum ar fi proiectul de lege privind mica reformă, abrogă din legislaţie, din Legea Curţii Constituţionale suspendarea automată a proceselor prin invocare excepţiei de neconstituţionalitate, instanţele trec şi judecă şi finalizează dosarele de mare corupţie.
Dacă România face toate aceste lucruri în perioada următoare vă asigur că nu va exista nu numai conexiuni între mecanism şi alte subiecte, dar calea spre un raport de ţară viitor foarte bun este deschisă.
Realizator:Domnule ministru, respect ceea ce m-aţi rugat la început, faptul că trebuie să plecaţi că este şedinţă de guvern şi vă întreb este o şedinţă importantă de guvern pentru dumneavoastră după asemenea raport?
Cătălin Predoiu: Vă asigur că toate şedinţele sunt importante pentru mine, dar aceasta este cu atât mai importantă după acest raport.
Realizator:După acest… Asta înseamnă că astăzi se vor lua, din ceea ce aţi spus dumneavoastră, câteva măsuri, cel puţin vom avea la sfârşitul acestei şedinţe despre poziţia României care va fi înaintată ţărilor membre?
Cătălin Predoiu: Cred că este de datoria mea să spun, în primul rând că, din simpla lectură a raportului se poate vedea că guvernul şi-a îndeplinit agenda propusă de Ministerul Justiţiei şi nu aici sunt problemele şi pe de altă parte, vă asigur că în guvern vom evalua tactica şi strategia în perioada următoare faţă de conţinutul raportului şi faţă de ceea ce avem de făcut mai departe în contextul dat.
